Autor: Eugen Muravschi, expert Watchdog.MD
Ministerul Finanțelor a propus o reformă fiscală care include creșterea TVA-ului la energia electrică și gazele naturale pentru consumatorii casnici. Criticii spun că un TVA de 20% pentru energie va lovi cel mai mult în consumatorii vulnerabili, pe cînd autoritățile invocă practica europeană și argumentează că, de fapt, cel mai mult vor plăti gospodăriile înstărite care consumă cel mai mult.
În această analiză, nu analizăm reforma fiscală în întregime, ci doar aspectele legate de TVA pentru energia electrică și gazul natural: ce se schimbă, cine și cum va fi afectat, care sunt cotele TVA în UE și care sunt tendințele recente.
Cît plătim acum și ce s-ar schimba?
Astăzi, consumatorii casnici plătesc 0% TVA pentru energia electrică și 8% pentru gazele naturale. Conform propunerilor Ministerului Finanțelor, TVA-ul va crește pînă la 20% în ambele cazuri.
Dacă TVA-ul s-ar aplica tarifelor actuale, am avea următoarele scumpiri:
- energia electrică de la Premier Energy: de la 3,56 lei la 4,27 lei/kWh (+71 bani)
- energia electrică de la FEE Nord: de la 3,95 lei la 4,74 lei/kWh (+79 bani)
- gazul natural de la Energocom: de la 14,42 lei la 16,02 lei/m3 (+1,6 lei)
Trebuie subliniat că încă nu știm ce tarife vor fi anul viitor, așa că cifrele de mai sus au doar o valoare ilustrativă.
Argumentul celor de la Finanțe e că neplata TVA-ului avantajează consumatorii casnici mari și nu pe cei mici, iar creșterea TVA-ului ar colecta mai mulți bani nu de la consumatorii vulnerabili, ci de la cei mai înstăriți.
Cu alte cuvinte, cine are o factură de 100 kWh de la Premier Energy va plăti cu 71 de lei mai mult, iar cine are o factură de 200 kWh va plăti cu 142 de lei mai mult. . Pe hîrtie, totul e proporțional și corect.
Cine consumă mai mult?
Acest argument are însă niște limitări. În primul rînd, consumul per gospodărie nu este același lucru cu consumul per capita. Un apartament în care locuiește o familie extinsă de 4-5 persoane va avea un consum mai mare decît un apartament identic unde locuiește o singură persoană. Asta nu înseamnă că acea familie este mai bogată. Mai mult decît atît, o familie mai înstărită va avea mai mulți bani pentru a investi în eficiență energetică: ferestre mai bune, termoizolare exterioară, electrocasnice cu consum mai mic etc – bani pe care, conform aceluiași proiect de reform, îi va putea deduce din achitarea impozitului pe venit. Respectiv, cantitatea de energie electrică sau gaz natural consumat nu este neapărat un indicator al bunăstării.
O analiză din 2024 din Bangladesh arată că, inițial, consumul de energie crește proporțional cu veniturile. După un prag anumit însă (echivalentul a ~2000 euro venit disponibil pe persoană), relația se inversează și consumul de energie scade.