Convenția Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice, sau Convenția de la Istanbul, este un tratat internațional ce apără drepturile omului de violența domestică. Tratatul Consiliului Europei a fost adoptat la 11 mai 2011 și a deschis calea pentru crearea unui cadru juridic la nivel paneuropean în vederea protejării femeilor împotriva tuturor formelor de violență și a prevenirii, urmăririi penale și eliminării violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Până în ianuarie 2021, 35 de state europene au ratificat Convenția, precum Suedia, Germania, Elveția, Finlanda, Danemarca, etc. printre care și Republica Moldova.
De la intrarea sa în vigoare, milioane de femei și fete au simțit efectele pozitive ale implementării Convenției. Astfel, după ce au ratificat Convenția de la Istanbul,
– Finlanda, Serbia, Albania și Muntenegru au lansat linii fierbinți nonstop de suport pentru victimele violenței domestice,
– Macedonia de Nord a deschis trei centre de urgență în caz de viol pentru femei și fete,
– Serbia a înființat Coaliția Națională pentru Eliminarea Căsătoriei în rândul Copiilor, unul din obiectivele căreia este de a preveni căsătoriile timpurii din comunitățile rome,
– iar Danemarca a recunoscut sexul fără consimțământ drept viol.
Cu toate aceste beneficii ale ratificării Convenției, în ultimii ani tot mai multe voci se arată adversare față de Convenție și prevederile acesteia. Cea mai invocată nemulțumire a criticilor Convenției este faptul că aceasta folosește termenul de ”gen”.
Genul și sexul sunt două componente diferite ale individului. Sexul se referă la caracteristicile biologice și fiziologice diferite ale bărbaților și femeilor, cum ar fi organele de reproducere, cromozomii, hormonii, etc. Genul se referă la caracteristicile construite din punct de vedere social ale femeilor și bărbaților – cum ar fi normele, rolurile și relațiile dintre grupurile de femei și bărbați și între acestea. Acesta variază de la o societate la alta și poate fi schimbat. Astfel, termenul de ”gen” reprezintă recunoașterea faptului că societatea ne atribuie tuturor anumite roluri, comportamente și activități care sunt considerate adecvate pentru femei și bărbați. Iar o mare parte dintre aceste roluri contribuie la comiterea actelor de violență. Vocile conservatoare și religioase însă invocă dezacordul față de termenul ”gen” pentru a-și propaga diferite interese ancorate într-o agendă anti-drepturile omului.
Politizarea recentă a acestei convenții de către guvernele populiste de dreapta din țări precum Turcia, Polonia, Bulgaria, Slovacia, etc. are legătură cu o respingere a valorilor moderne și progresiste privind genul și drepturile femeilor, dar indică și o tendință mai largă de respingere a valorilor fundamentale ale UE. În mod special, acest trend este alimentat de Rusia prin numeroase campanii de dezinformare și propagandă.
Kremlinul folosește concertat narative despre sexualitate și gen ca arme în campaniile sale de dezinformare. Acestea sunt folosite pentru a promova obiectivele geopolitice mai largi ale Federației Ruse, și anume neîncredere sporită în multiculturalism, drepturile omului, toleranță, feminism și liberalism, exprimate printr-o viziune eurosceptică.
Deși Republica Moldova a ratificat Convenția, în caz de o eventuală victorie a partidelor pro-ruse la următoarele alegeri, autoritățile moldovenești ar putea de-ratifica Convenția. Din acest motiv, eforturile de comunicare și sensibilizare despre Convenția de la Istanbul și violența domestică trebuie continuate, chiar și după ce Moldova va ratifica deplin acest tratat. Opozanții ratificării Convenției vor continua să o denigreze și să răspândească dezinformări despre aceasta, deoarece le servește intereselor lor politice, geopolitice și/sau economice. În special, partidele și mass-media pro-ruse împreună cu BOM vor continua să instrumentalizeze convenția și alte chestiuni legate de gen.
Având în vedere aceste realități, este imperativ ca susținătorii drepturilor omului și ai Convenției de la Istanbul să continue să informeze publicul cu privire la rolul important pe care îl are Convenția în prevenirea violenței de gen, protejarea victimelor și urmărirea penală a agresorilor. Mai mult, autoritățile responsabile de implementarea prevederilor Convenției ar trebui să continue să comunice despre efectele ratificării Convenției în Moldova și cum la modul practic dispozițiile Convenției s-au transformat în acțiuni care au îmbunătățit siguranța și au împuternicit femeile și fetele din Moldova.
sursă imagine: Radio Europa Liberă
autoare: Doina Dragomir, WatchDog.MD