Situația mediului audio-vizual în perioada campaniei electorale pentru alegerile locale noi din data de 20 mai scot în față o serie de probleme sistemice pentru funcționarea sistemului democratic în Republica Moldova. Inacțiunile CCA ca urmare a sesizărilor depuse și a rapoartelor independente de monitorizare publicate în perioada electorală sunt urmare a aplicării tendențioase a legii de către reglementatorul dat în susținerea unui concurent electoral și a susținătorului acestuia. Refuzul CCA de a monitoriza canalele TV din grupul GMG pe durata campaniei electorale este o încălcare a legislației naționale de către reglementator. Ori, legea nu prevede nicidecum că un anumit post TV poate să declare că nu va reflecta campania electorală și în acest caz nu mai trebuie monitorizat.
Cât ține de comportamentul posturilor TV, trebuie să remarcăm că există diferențe considerabile față de perioada pre-electorală reflectată în monitorizarea precedentă[1]. Posturile Moldova 1 și ProTV pot fi considerate cele care au reflectat cel mai echilibrat și activ campania electorală, TV8 și Jurnal TV au asigurat o reflectare corectă, deși cel din urmă a admis anumite erori prin neincluderea unor știri în rubrică specială. Postul RTR a avut un comportament asemănător cu perioada pre-electorală. Concurenții au fost reflectați neutru, cu excepția Silviei Radu care a beneficiat de un interviu în prime-time duminica, chiar în emisiunea de știri, de același drept s-a bucurat la 5 mai candidata Partidului Șor. Astfel, rămânem pe poziția că RTR face parțial partizanat politic pentru Silvia Radu și Ilan Șor. Postul NTV continuă să facă partizanat vizibil pentru Ion Ceban în buletinele de știri. Posturile Prime, Canal 2, Canal 3 și PublikaTV au continuat să încalce legislația și normele jurnalistice, să îi formeze prin știri manipulatoare imagine pozitivă candidatei Silvia Radu și negativă candidatului Năstase.
Impactul inacțiunii CCA și prezenței știrilor manipulatoare la TV, combinată cu numărul mare de conținut fals în mediul on-line (conținut pe care CCA nu îl poate limita) ridică semne serioase de întrebare privind caracterul liber al alegerilor. Conform datelor celui mai recent Barometru al Opiniei Publice, pentru cel puțin 50% dintre locuitorii capitalei posturile TV din grupul GMG reprezintă o sursă importantă de informare, pentru 30% dintre respondenți, cele 4 posturi TV constituie principala sursă de consum al știrilor. Încă 6% declară ca primă sursă de informare postul NTV[2]. Pentru încă 10% dintre respondenți, această sursă este postul RTR, care a dat dovadă de partizanat parțial.
Adică pentru în jur de jumătate din alegătorii din Chișinău a fost încălcată asigurarea unei informări echilibrate în campania electorală, așa cum o prevede legea. Conform rigorilor Consiliului Europei, formulate de către Comisia de la Veneția, alegerile trebuie să fie libere și corecte, caracterul liber al alegerilor este compus din două elemente esențiale – libertatea de a forma o opinie și libertatea de exprimare a opiniei. Din Ghidul de bune practici în materie electorală a Comisiei de la Veneția, desprindem următoarea explicație:
”Libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie se suprapune parțial cu egalitatea şanselor. Ea implică ca, statul şi autoritățile publice în general să respecte obligația lor de neutralitate, mai ales în ce priveşte utilizarea mijloacelor de informare în masă, afişajul, exercitarea dreptului de a organiza demonstrații pe străzile publice şi finanțarea partidelor şi a candidaților.”
Concluzionăm că lipsa unui mediu neutru, inacțiunile CCA de a aplica legea și de a asigura formarea unei opinii libere, dar și lipsa condițiilor pentru libera formare a opiniei este rezultatul admiterii de către organele statului a imixtiunilor unor actori partizani în procesul electoral, fără să respecte legea. Mai simplu spus, CCA se va face vinovat dacă alegerile din 20 mai nu vor fi recunoscute libere. În condițiile când jumătate dintre alegători sunt afectați de știri false sau manipulatoare, livrate sistematic, rezultatul alegerilor deja este viciat.
Pentru a evita spațiul de manevră pe care îl utilizează cu rea voință CCA, este nevoie de modificare urgentă a legislației în domeniul audio-vizualului. CCA trebuie să lucreze în perioada electorală în același regim cu CEC, să examineze orice cerere sau sesizare în maxim 3 zile de la depunere, prin analogie cu procesele judiciare în perioada electorală. De asemenea, legea trebuie să prevadă monitorizarea obligatorie a tuturor posturilor TV în perioada electorală de către CCA. De aceste modificări e nevoie în condițiile obiective din Republica Moldova, în mod normal, CCA dispune de toate instrumentele legale pentru a asigura un mediu informațional TV neutru în timpul campaniilor electorale. Ceea ce lipsește în mod vădit este independența majorității membrilor CCA și buna intenție în exercitarea funcției deținute.
[1] http://ipn.md/ro/societate/91048
[2] http://ipp.md/2018-05/barometrul-opiniei-publice-mai-2018/