Rezumat.
Analiza dată are drept scop evaluarea gradului de implementare a conceptului de depolitizare a funcțiilor de conducere din ministere în urma reformei structurii Guvernului. Au fost sistematizate date privind gradul de implicare politică anterioară a secretarilor de stat din ministere până la și după reformă. Analiza comparativă arată că gradul de politizare a funcțiilor de secretari de stat aproape că s-a dublat după reformă, contrar intenției anunțate de autorități.
Așteptări.
„Desigur, ei (membrii Guvernului – n.r.) vor fi aprobaţi de Parlament şi reprezintă expresia politică a Parlamentului. Cei care vor fi mai jos de ministru vor fi aleşi prin concurs, fără politică” Spunea dl Iurie Ciocan la dezbaterea legii noi privind secretarii de stat din Guvern în Parlament la 7 iulie 2017 .
„Funcţiile de la vice-miniştri se depolitizează şi se transmit către secretarul general de stat şi către secretar. Va fi în cadrul unui minister un secretar general de stat, asistat de secretari de stat responsabili pe domenii” Ne declara dl Ciocan la aceeași dezbatere .
”…după reforma Guvernului noi într-adevăr am depolitizat activitatea Guvernului. Miniștrii care au venit, miniștrii noi, sunt miniștri tehnocrați. Mai mult ca atât, funcțiile de secretari generali și secretari sunt funcții apolitice, care se numesc prin concurs pentru ca atunci când pleacă ministrul să nu plece tot ministerul și să nu fie continuitate în acțiuni. Am acționat așa pentru ca în aceste funcții cheie să vină persoane profesioniste indiferent de viziunile lor politice.”A declarat deputatul PD Eugen Nichiforciuc la emisiunea ”Moldova în Direct” de la postul public de televiziune pe data de 6 februarie 2018 (adică după încheierea procesului de selectare a secretarilor de stat).
Depolitizarea activității ministerelor, caracterul tehnocrat al secretarilor de stat, accentul pe alegerea acestora prin concurs public – a fost unul dintre leit-motivele de bază a reformei Guvernului. Accentul pe independența de politic a viitorilor secretari de stat a fost la baza promovării necesității reformei de reorganizare a Guvernului. Chiar și în nota informativă la proiectul de lege nou se regăsește mențiunea depolitizării – ”delimitarea clară a funcțiilor politice de cele de administrare, exercitate de către miniștri, cu transferarea ulterioară a funcțiilor de administrare în competența exclusivă a secretarilor de stat, astfel consolidând instituția secretarilor de stat .”
Felul în care a fost explicată și poziționată depolitizarea ministerelor prin înlocuirea vice-miniștrilor numiți politic cu secretari de stat ”tehnocrați, numiți prin concurs conform principiilor de profesionalism” au creat anumite așteptări în societate. Așa cum a fost prezentat și explicat, conceptul pare să dezvolte idea de profesionalizare a activității ministerelor, inclusiv a funcțiilor de conducere. Așa cum s-a explicat și în 2014, când a fost instituită funcția de secretar de stat, aceasta ar avea menirea să asigure o continuitate și stabilitate în activitatea ministerelor.
Într-adevăr, în condiții de schimbări dese de Guverne și remanieri de miniștri, apariția unei trepte care să asigure continuarea activității normale și a memoriei instituționale în executiv nu poate fi decât salutată. Idea unui funcționar care rămâne să muncească chiar dacă miniștrii ”vin și pleacă” este de salutat. Oricum, depolitizarea funcțiilor de vârf din ministere nu reprezintă în mod obligatoriu ceva pozitiv. Totuși, faptul că în noua structură a Guvernului sporește rolul funcționarilor profesioniști și independenți de partide poate fi considerat un plus incontestabil al reformei.
Realitate.
Pentru a vedea în ce măsură idea depolitizării a ajuns să fie realizată în practică ca rezultat al reformei Guvernului, am realizat o comparație între corpul de secretari de stat care au existat înainte de reformă și cel aprobat după aceasta.
Controlul politic asupra procesului de selectare a secretarilor de stat nicidecum nu adaugă credibilitate și independență funcției date. Pe termen mediu, ar fi o opțiune să fie atrași experți externi și reprezentanți ai societății civile independente în comisiile de concurs, sau măcar în monitorizarea detailată a activității acestora. Un început minim ar fi măcar transmisiunea publică a concursului și publicarea proceselor verbale a comisiilor de concurs.
Cert este că rezultatul selectării secretarilor de stat, al directorului ANRE, a membrilor consiliului și conducerii ANI și multe alte cazuri discreditează însăși idea de concurs pentru o funcție publică.
Studiu realizat de Valeriu Pașa
Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului “Watchdog.MD: Whistle-blowers in Energy and
Public Policies in Moldova” implementat cu suportul financiar a European Endowment for
Democracy.