GerryMandering 2.0: cum au fost trasate circumscripțiile uninominale în
Republica Moldova? Rezumat.
Studiul examinează felul în care au fost formate circumscripțiile uninominale și în ce măsură tot
acest proces răspunde recomandărilor Comisiei de la Veneția.
- În cadrul noii redacții a Codului Electoral au fost trecute doar 14 din 28 de recomandări
care se regăsesc în Codul de Bune Practici în materie electorală și avizul pentru proiectul
de lege dat de către Comisia de la Veneția. Printre aspectele care nu au fost luate în
calcul sunt mai multe principiale, cum ar fi deciziile privind circumscripțiile în
Transnistria, stabilirea de criterii precise pentru formarea de circumscripții în țară și
peste hotare, asigurarea caracterului credibil și independent al comisiei pentru formarea
circumscripțiilor etc. - Comisia specială pentru formarea circumscripțiilor a fost formată în proporție de peste
50% din reprezentanții partidului de guvernare și persoane afiliate. Comisia nu poate fi
considerată independentă. Aceasta a acționat absolut netransparent. Nici comisia, nici
Guvernul nu au supus nici unui fel de consultări publice nici unul din actele comisiei, nici
textul hotărârii privind formarea circumscripțiilor. - Pe lângă încălcarea vădită a recomandărilor Comisiei de la Veneția, rezultatul activității
comisiei speciale încalcă 13 prevederi ale legislației naționale. Cel mai mult au fost
încălcate prevederile care țin de organizarea alegerilor peste hotare și în regiunea
transnistreană, dar și în ceeea ce ține de stabilirea criteriilor numerice și geografice
pentru constituirea circumscripțiilor.Din cauza politizării, nerespectării legislației și recomandărilor Comisiei de la Veneția, rezultatul
activității comisiei speciale pentru formarea circumscripțiilor constă în o repartizare în interesul
partidelor de stânga. Pentru verificare au fost luate rezultatele alegerilor prezidențiale din 2016.
Astfel, dacă s-ar aplica sistemul proporțional, atunci, din 51 mandate, 27 ar reveni partidelor de
stânga și 24 celor de dreapta. În cazul desfășurării de alegeri pe sistem uninominal, cele 51
mandate ar fi repartizate 30 – stânga și 21 dreapta. Adică avantajul obținut de partidele de
stânga ar fi de 3 ori mai mare decât în sistem proporțional. Un astfel de rezultat a fost obținut
prin aplicarea masivă a procedeului de malapportionment și gerrymandering.Vedeți aici întreaga conferință: Prezentarea studiului „Cum au fost create circumscripțiile uninominale în Republica Moldova”
