Republica Moldova navighează printr-o furtună geopolitică unde granița dintre realitate și scenariu de film cu spioni devine tot mai subțire. De la drone cu 50 kg de explozibil până la „spioni” fabricați peste noapte, mizele securității naționale sunt mai mari ca niciodată. Cum ne protejăm viitorul într-un peisaj dominat de reglări de conturi și tactici de intimidare?
Iată cele mai importante concluzii extrase din analizele recente ale surselor.
- Cazul Mișin: Reglări de conturi mascate în „spionaj”
Serghei Mișin, fost consilier al lui Igor Dodon, a fost reținut recent la Moscova sub acuzația surprinzătoare de spionaj în favoarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei. Deși FSB susține că el ar fi un agent infiltrat, analiza indică faptul că acesta nu este un spion real, ci victima unei reglări de conturi interne în tabăra pro-rusă.
Conflictul are la bază gestionarea finanțelor rusești destinate operațiunilor de influență din Moldova. Mișin a intrat în coliziune cu gruparea Șor, atacând-o public pe Marina Tauber și acuzând-o de gestionarea ineficientă sau furtul fondurilor trimise de la Moscova.
Reținerea sa a urmat un tipar clasic de presiune: a fost arestat inițial pentru un pretins „huliganism” și deținut o lună, timp în care a fost presat să „recunoască” colaborarea cu SIS. Această metodă arată că, pentru Kremlin, figurile politice de la Chișinău sunt simple marionete care, odată devenite incomode sau inutile, sunt transformate în ținte ale serviciilor secrete.
„Cazul lui Mișin pentru mine este o dovadă că Rusia sau curatorii de la Kremlin nu au astfel de sentimente de loialitate… ei o să îi folosească pe marionetele lor din Moldova… și când ele n-o să mai fie utile… o să asmută FSB-ul pe ei.”
- Amenințarea dronelor și vulnerabilitatea teritorială
Securitatea fizică a cetățenilor este direct afectată de proximitatea războiului. O dronă rusească armată (Gheran 2) a fost identificată recent în satul Crocmaz, având o încărcătură de 50 kg de explozibil. Această cantitate este suficientă pentru a distruge complet o casă cu două etaje sau o hală industrială.
Deși unii actori politici încearcă să minimizeze incidentul, Moldova rămâne o victimă colaterală a atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene. Ignorarea acestor riscuri sub pretextul „neutralității” reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru siguranța națională.
- Telegram: Frontul invizibil pentru siguranța copiilor
O prioritate critică a guvernării pentru 2026 este siguranța online a minorilor. Platforma Telegram a devenit principalul canal de distribuție a drogurilor, profitând de anonimatul total și de refuzul platformei de a colabora cu autoritățile moldovenești.
Deoarece platforma nu moderează grupurile de trafic accesibile prin simple cuvinte cheie, responsabilitatea revine exclusiv părinților. Aceasta este o problemă de securitate socială care necesită o vigilență sporită la nivelul întregii comunități.
„Siguranța copiilor din păcate în acest sens revine mai degrabă părinților decât oricărei alte instituții… Telegramul face zero pentru a opri acest trafic de droguri.”
- Procedura de „divorț” de CSI
Ieșirea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) este un proces birocratic complex, impus de regulamentele organizației. Conform statutului, un stat trebuie să notifice retragerea cu cel puțin 12 luni înainte de data efectivă.
În prezent, beneficiile economice ale CSI sunt neglijabile, exporturile către Rusia fiind sub 4%. Mai mult, Moscova a utilizat constant aceste acorduri ca instrumente de presiune politică, încălcându-le frecvent atunci când interesele sale o cereau.
- Justiția: Primele condamnări și tacticile de amânare
Justiția moldovenească înregistrează primele rezultate în dosare simbolice, cum este condamnarea lui Dorin Damir în primă instanță. Totodată, Vlad Plahotniuc este vizat de noi dosare penale pentru fals în acte oficiale, pe baza probelor colectate de autoritățile elene.
Totuși, sistemul se confruntă cu tactici masive de tergiversare și cu refuzul martorilor cheie de a depune mărturii. Finalizarea acestor procese va fi testul suprem pentru independența sistemului judiciar față de rețelele de influență ale „statului capturat”.
„Dacă dosarul lui [Damir] o să se termine cu o condamnare finală cu executare, eu cred că este un semn bun că… lucrurile în justiție se mișcă în direcția corectă.”
