De MARIN GOSPODARENCO, expert în finanțe publice
În pragul iernii, presiunile inflaționiste sunt în acest an mult mai reduse față de 2022. O explozie a prețurilor similară cu cea de acum un an este puțin probabilă. Cu toate acestea, politicienii pro-ruși continuă să propage informații false menite să alimenteze temerile cu privire la apropierea unei noi ierni grele și să sporească nemulțumirea cetățenilor față de actualul guvern de la Chișinău.
Narațiunile vehiculate de propaganda rusă sunt niște falsuri. Ca să înțelegem asta este suficient să recunoaștem că la nivel mondial inflația a crescut ca urmare a redresării economice post-pandemice și a creșterii cererii de materii prime și servicii. Pe de altă parte, la nivel local, explozia dramatică a prețurilor a fost cauzată în cea mai mare măsură anume de șantajul energetic exercitat de Federația Rusă. Pentru a stabiliza situația, Banca Națională a luat o serie de măsuri, care au făcut ca inflația să scadă la 8,6% în septembrie 2023, ținta pentru următoarea perioadă fiind de 5%, ± 1,5 puncte procentuale.
În studiul de față, ne-am propus să analizăm cauzele inflației, răspunsul autorităților, impactul asupra economiei și consumatorilor de rând, dar și posibilele evoluții pe termen scurt și mediu.
MANIPULĂRILE PRO-RUȘILOR VS ARGUMENTE ECONOMICE
„Adusă în pragul disperării de criza economică, populația Republicii Moldova va fi forțată să se încălzească cu tizic.” „Guvernarea pro-europeană PAS și Președintele Maia Sandu sunt de vină pentru inflația galopantă și o guvernare pro-rusă ar fi asigurat un trai mai bun cetățenilor Republicii Moldova.” Aceste narațiuni, vehiculate intens de politicienii pro-ruși, sunt false din mai multe motive, pe care le vom analiza în cele ce urmează.
În 2022, Moldova s-a confruntat cu cea mai puternică creștere a prețurilor din ultimii 20 de ani, înregistrând un nivel al inflației de peste 35% – cel mai ridicat din Europa, cu excepția Turciei. S-au scumpit considerabil nu numai produsele alimentare, dar și resursele energetice (combustibilul cu peste 66%, gazul de aproape trei ori etc).
Cauzele inflației
Inflația a crescut peste tot în lume și nu poate fi pusă doar pe seama guvernului. Totodată, factorii care influențează inflația sunt atât interni, cât și externi și sunt adesea mult prea interconectați pentru a fi delimitați în mod categoric.
Printre cauzele externe majore se numără:
- Criza COVID-19: A dus la perturbări în lanțurile de aprovizionare, ceea ce a contribuit la creșterea prețurilor la bunuri și servicii.
- Recuperarea economică post-pandemică: guvernele din întreaga lume au pompat bani pentru a reporni economia, iar consumatorii individuali au început și ei a cheltui mai mult (așa-numita „cerere înfrânată”/„pent-up demand”), ceea ce a dus la creșterea cererii de materie prime și servicii
- Războiul din Ucraina: a dus la creșterea prețurilor la energie și la cereale.
Printre cauzele interne, principalele sunt:
- Creșterea prețurilor la energie: Prețurile la energia electrică, gazul și combustibilii au crescut semnificativ în ultimii ani, ca urmare a creșterii prețurilor internaționale. Cu alte cuvinte – un efect intern al unui factor extern. Dependența de gazul rusesc a agravat problema.
- Creșterea prețurilor la alimente: Prețurile la alimente au crescut, de asemenea, ca urmare a creșterii prețurilor la energie și la materiile prime agricole.
- Dependența de rutele de transport din Ucraina, care au devenit inaccesibile din cauza invaziei ruse, a limitat accesul la unele bunuri, care fie au devenit deficitare, fie au fost importate din alte părți la un preț mai scump.
- Monopolurile și creditele scumpe: probleme pe care guvernarea PAS le-a moștenit și care necesită timp pentru a fi rezolvate.
- Creșterea salariilor: Salariile din Republica Moldova au crescut în ultimii ani, ceea ce a dus la creșterea cererii de bunuri și servicii.
Răspunsul autorităților
Pentru a combate inflația Banca Națională a Moldovei a luat o serie de măsuri. Începând cu luna august 2022, a majorat rata dobânzii de politică monetară de trei ori, de la 9,5% la 13,5%. Creșterea ratei dobânzii are scopul de a reduce cererea de bani și stabiliza prețurile. Tot Banca Națională a anunțat că va continua să majoreze rata dobânzii până când inflația va reveni la nivelul țintă de 5%. Acest lucru arată din nou hotărârea lor de a gestiona inflația.
Ultimele date ale Indicelui de Prețurilor de Consum, care este actualizat lunar de către Biroul Național de Statistică, demonstrează o tendință de descreștere după cum vedem mai jos:
Guvernul poate, de asemenea, să reducă cheltuielile publice și să mărească veniturile fiscale pentru a controla inflația. Marja de acțiune a executivului în acest sens este însă limitată: multe cheltuieli publice nu doar că nu pot fi reduse, dar chiar au trebuit majorate – bunăoară compensațiile pentru încălzire pentru consumatorii vulnerabili.
Totodată, negocierea de acorduri comerciale cu alte țări poate ajuta la reducerea prețurilor la bunuri și servicii importate.
Efectele inflației asupra cetățenilor și economiei
Inflația poate avea efecte semnificative asupra vieții de zi cu zi și asupra economiei în ansamblu. Înțelegerea modului în care se produc aceste efecte permite navigarea cu succes a perioadelor când inflația devine problematică.
- Puterea de cumpărare scade: Dacă prețurile cresc din cauza inflației, 100 de lei pot cumpăra astăzi mai puțin decât ieri.
- Economii mai puțin valoroase: În aceeași ordine de idei – 1000 de lei în 2023 pot cumpăra mai puține lucruri decât 1000 de lei în 2013. Rata inflației indică practic cu cât se devalorizează banii de la an la an.
- Datoria poate deveni mai greu de plătit: La prima vedere, creșterea inflației înseamnă că valoarea banilor pe care datornicii trebuie să-i întoarcă e mai mică, adică împrumutații sunt avantajați. În practică, rata dobânzii de obicei crește și ea pe timp de inflație ridicată, iar debitorii trebuie să plătească mai mult, fie că e vorba de un credit de consum sau unul ipotecar.
- Creșterea costurilor de afaceri: Companiile trebuie să plătească mai mult pentru materii prime și resurse atunci când inflația crește – costuri reflectate apoi în prețul produselor și serviciilor pentru consumatorii finali.
- Incertitudine economică: Din cauza inflației, oamenii și companiile să fie mai precauți în privința cheltuielilor și investițiilor. Măsurile anti-inflație, precum creșterea ratei de bază, de asemenea încurajează economiile și descurajează cheltuielile, ceea ce poate încetini creșterea economică.
La nivel individual, cetățenii sunt afectați în mod diferit de efectele inflației. De exemplu, dacă prețul benzinei crește mai mult decât alte prețuri, persoanele care folosesc frecvent propria mașină pot „simți” o rată a inflației mai mare decât cea calculată pe baza IPC. Cei care folosesc mai rar sau deloc un autoturism propriu înregistrează o rată a inflației „personale” mai scăzută.[1]
Pentru cetățeni, principalul mod în care se pot proteja de efectele devastatoare ale unei inflații ridicate este creșterea veniturilor: prin depozite cu dobândă avantajoasă, creșteri salariale, investiții în valori mobiliare etc. Mai exact, pentru a neutraliza efectele inflației, venitul anual al unei persoane sau al unei familii trebuie să crească cel puțin egal cu rata inflației. De pildă, dacă inflația e de 10%, atunci creșterea salariului de la 10 mii la 11 mii de lei va compensa efecte negative ale inflației.
Prognoza pe viitor
Prognozarea inflației pe viitor poate fi dificilă, deoarece este influențată de mulți factori. Cu toate acestea, economiștii și analiștii financiari încearcă să prezică tendințele viitoare ale inflației pe baza datelor economice și a evenimentelor globale. Cum am mai menționat, există o serie de măsuri pe care autoritățile pot să le ia pentru a lupta împotriva inflației. Printre aceste măsuri se numără:
- Măsuri de politică monetară: Banca Națională a Moldovei poate crește rata dobânzii de politică monetară pentru a reduce cererea de bani și a stabiliza prețurile.
- Măsuri de politică fiscală: Guvernul poate reduce cheltuielile publice și poate crește veniturile fiscale pentru a reduce deficitul bugetar și a reduce inflația.
- Măsuri de politică comercială: Guvernul poate negocia acorduri comerciale cu alte țări pentru a reduce prețurile la bunuri și servicii importate.
Eficiența, consecvența și coerența acestor politici este esențială pentru a evita problemele inflaționiste. În schimb, lipsa de sincronizare dintre BNM și Guvern, spre exemplu, sau adoptarea în acest domeniu a unor politici populiste, motivate electoral, poate sorti eșecului orice încercare de ține inflația sub control.
Scenarii potențiale:
Scenariu 1: Stabilizare Economică
- Factori: Adoptarea unor politici guvernamentale și monetare eficiente pentru a controla inflația și stimula producția internă.
- Estimare: Rata inflației se stabilizează la aproximativ 4-6% în 2024-2025.
Scenariu 2: Presiuni externe ridicate
- Factori: Creșterea prețurilor la energie la nivel global și instabilitate geopolitică.
- Estimare: Inflația crește semnificativ, ajungând la 8-10% în 2024-2025.
Scenariu 3: Impactul COVID-19
- Factori: O nouă undă de pandemie sau restricții majore afectează economia.
- Estimare: Inflația poate cunoaște volatilitate, cu o estimare situată între 5-7%.
Scenariu 4: Investiții străine semnificative
- Factori: Intrarea unor investiții străine majore și proiecte de dezvoltare.
- Estimare: Inflația rămâne moderată, situându-se în jurul a 4-5% în 2024-2025.
Scenariu 5: Reforme structurale și creștere economică sustenabilă
- Factori: Implementarea unor reforme structurale pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și productivitatea economică.
- Estimare: Inflația scade la 3-4% în 2024-2025.
Banca Națională anticipează că rata anuală a inflației va continua să scadă pe parcursul anului curent, iar în trimestrul II 2024, va reveni în intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5%, unde se va menține până la sfârșitul orizontului de prognoză. Prin aceste prognoze, BNM urmărește inclusiv obiectivul de ancora așteptările inflaționiste și a oferi predictibilitate pentru consumatori și agenții economici.
În final, Banca Națională a Moldovei are o responsabilitate crucială de a monitoriza aceste evoluții și de a adapta politica sa pentru a menține inflația în limitele țintei. Cu măsurile potrivite și un mediu economic stabil, Republica Moldova poate aspira la o inflație controlată și la o creștere economică sustenabilă.
[1]„Inflația este la fel de violentă precum un tâlhar, la fel de înspăimântătoare precum un hoț armat și la fel de letală precum un asasin plătit”. Spunea Președintele American Ronald Reagan în anul 1978.
Materialul a fost elaborat de Comunitatea WatchDog.MD în cadrul proiectului „Sprijin pentru contracararea războiului informațional în Republica Moldova”, implementat cu suportul Open Society Foundations, și în cadrul proiectului „Consolidarea capacității experților WatchDog.MD de a contracara dezinformarea malițioasă prin măsuri adaptate”, implementat cu suportul Ambasadei Republicii Lituaniei în Republica Moldova. Conținutul materialului este responsabilitatea exclusivă a Comunității WatchDog.MD și nu poate fi considerat ca reflectând poziţia donatorilor.
