Reziliența Moldovei împotriva dezinformării s-a îmbunătățit ușor în ultimii trei ani, dar, în același timp, au sporit și pericolele – îndeosebi după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina și apoi în toamna lui 2024, înainte de alegerile prezidențiale și referendumul pentru integrare europeană. Autoritățile au întreprins multiple măsuri pentru a limita impactul propagandei ruse, însă Kremlinul și aliații săi locali și-au ajustat tacticile și metodele pe măsură.
În cadrul ediției din 2024 a Indexului Rezilienței împotriva Dezinformării (DRI), am analizat principalele schimbări în peisajul mass media din țară între 2021 și prima parte a anului 2024, evoluția cadrului legislativ și instituțional, impactul invaziei ruse în Ucraina, precum și reacția presei și a societății civile.
Studiul identificase încă în prima parte a anului o nouă tactică a forțelor pro-ruse – cumpărarea voturilor – și recomanda implicarea altor autorități precum Procuratura pentru a combate astfel de acțiuni. Între timp, schemele de cumpărare a voturilor doar s-au amplificat și aproape de a deturna rezultatele alegerilor prezidențiale și a referendumului pentru integrare europeană.
În sfera media, una din cele mai importante schimbări a fost interzicerea a 12 posturi TV afiliate Rusiei sau grupărilor oligarhice, blocarea mai multor site-uri care răspîndeau dezinformări, precum și restabilirea interdicției de restransmisie a conținutului informațional, politic, analitic și militar din Rusia. Chiar dacă unele măsuri au fost întreprinse prin mecanisme excepționale, în cadrul situației de urgență, experții intervievați pentru DRI au fost de acord că aceste măsuri erau necesare, ba chiar ar fi trebuit luate mai devreme.
În plan legal, a fost introdusă o nouă definiție a dezinformării în Codul Serviciilor Media Audiovizuale, iar primele amenzi în baza ei au fost aplicate în aprilie 2024. Crearea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării este o altă evoluție majoră. Centrul este prima instituție de felul său în Moldova și va fi responsabil nu doar de monitorizarea și combaterea falsurilor, dar oferi instruire și consultanță altor instituții publice pentru a le spori reziliența informațională. Adițional, pentru prima dată, Rusia a fost recunoscută ca o amenințare în adresa securității Republicii Moldova în Strategia Națională de Securitate, iar dezinformare a fost recunoscută ca o componentă a războiului hibrid.
În același timp, sondajele arată că o situație aparent contradictorie: deși încrederea publicului moldovenesc în posturile TV rusești a scăzut, narativele și falsurile propagandei ruse rămîn credibile pentru o parte semnificativă a populației.
Studiul recomandă surselor media să acorde mai multă atenție subiectelor internaționale și de politică externă, să producă mai mult conținut pentru publicul de limbă rusă, dar și mai mult conținut informativ-distractiv (infotainment). La rîndul său, guvernul trebuie să asigure că Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării va avea personalul și resursele necesare pentru a-și realiza misiunea, iar celelalte instituții publice vor coopera cu Centrul și vor fi mai proactive în comunicarea lor cu presa, publicul și societatea civilă. ONG-uri ar trebui și ele să-și îmbunătățească cooperarea și organizarea pentru a evita dublarea eforturilor și risipa de resurse. Totodată, ONG-urile ar trebui să se concentreze mai mult pe grupurile vulnerabile precum vorbitorii de rusă, persoanele în etate și cele din mediul rural.