La data de 26 iulie a fost prezentat public studiul „Amenințările la adresa securității Republicii Moldova pe termen scurt și mediu”. Cercetarea a fost realizată de către Platforma Societății Civile în domeniul Securității și Apărării. Prezentăm mai jos principalele concluzii formulate de autori.
În ultimii trei ani, mediul de securitate a fost zguduit de evenimente cu implicații majore atât asupra securității statelor, cât și a umanității. Pandemia COVID-19, apoi invazia militară a Rusiei în Ucraina, două evenimente, care evidențiază că rămânem vulnerabili la șocuri și pericole complexe, previzibile sau imprevizibile. Din perspectiva Republicii Moldova, vulnerabilitățile și amenințările interne sporesc impactul factorilor externi asupra securității naționale.
În cadrul studiului au fost definite și determinate caracterul riscurilor și amenințărilor pe termen scurt și mediu care au implicații directe asupra securității Republicii Moldova. De asemenea, sunt evidențiate ameninţările la adresa securităţii Republicii Moldova în noul context de insecuritate la nivel regional și internaţional. Politica agresivă a Federației Ruse reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale, amenințând direct suveranitatea și independența țării noastre, pe lângă amenințarea pentru integritatea teritorială care persistă din 1992.
În același timp au fost formulate riscurile care pot facilita realizarea scenariilor negative, explorând vulnerabilitățile existente sau care pot apărea. De exemplu, vulnerabilități sunt considerate:
- − existența diverselor forțe politice și civice controlate;
- − finanțate și susținute de către Federația Rusă în Republica Moldova;
- − facilitatorii locali: forțele locale oligarhice, cleptocratice, care au același interes de a schimba regimul de guvernare în Republica Moldova, fie prin alegeri anticipate, fie printr-o lovitură de stat;
- − corupția și slăbiciunea statului de drept;
- − regiunea transnistreană – o vulnerabilitate constantă;
- − fragilitatea sistemului financiar-bancar;
- − lipsa culturii de securitate la nivelul societății și a clasei politice, comunicare publică precară în domeniul securității și apărării etc.
În partea finală a studiului sunt propuse recomandări de politici și acțiuni care pot contribui la diminuarea riscurilor, sporind astfel reziliența țării în fața amenințării din partea Federației Ruse. Reieșind din faptul că amenințările, riscurile și vulnerabilitățile identificate sunt interdependente și complexe, recomandările au fost structurate pe următoarele dimensiuni: societală; transnistreană; dimensiunea privind apărarea naţională și rezilienţa la șocuri; dimensiunea privind politica de securitate și comunicarea strategică. De asemenea sunt formulate recomandări specifice pentru diminuarea și eliminarea vulnerabilităților generatoare de riscuri.
Colectiv de autori: Valeriu PAȘA, Natalia ALBU, Iurie GOTIȘAN, Elena MÂRZAC, Alexandru FLENCHEA, Sanda SANDU, Victor PARLICOV.
Sursa imagine: stisc.gov.md