Pandemia din Republica Moldova a afectat semnificativ peisajul informațional și accesul la informația de interes public. Acest declin a început odată cu depistarea primului caz de COVID și instituirea stării de urgență din 17 martie 2020 până în 15 mai 2020. Când au fost detectate primele cazuri de Covid-19 în Republica Moldova, autoritățile au început să desfășoare toate conferințele de presă online, iar jurnaliștilor nu li s-a permis să participe la aceste evenimente. Accesul la informația de interes public a fost limitat, deși era imperativ pentru autorități să comunice în timp util cu cetățenii.
WatchDog.MD a analizat măsurile digitale adoptate în perioada COVID-19 și a descris situația din Republica Moldova. Autoritățile moldovenești nu au introdus nicio aplicație de urmărire a contactelor în contextul COVID-19 sau aplicații de avertizare. Aplicațiile de urmărire și de avertizare ar fi putut contribui la ruperea lanțului de infecții cu coronavirus și la salvarea de vieți. Raportul examinează evoluția accesului la informațiile de interes public în timpul pandemiei și cazurile în care autoritățile au ascuns sau au dezvăluit informații incomplete. Totodată, au fost evaluate modalitățile prin care site-urile oficiale au fost adaptate la nevoile populației în contextul pandemiei și cât de clare au fost Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale.
Numărul de măsuri digitale aplicate în Moldova pentru combaterea pandemiei s-a limitat la o platformă de informare privind numărul de pacienți, dezagregată pe sexe, vârste, locație, și la câteva SMS-uri despre pericolul COVID-19, îndemnând oamenii să rămână acasă în timpul lockdown-ului. În același timp, numărul încercărilor de subminare sau de limitare a accesului la informații de interes public a fost semnificativ mai mare. Am constatat abuzuri legate de accesul la informații, lipsa de transparență din partea autorităților și lipsa capacității instituționale. Acest lucru a dus la o gestionare foarte slabă a pandemiei. În consecință, pe fondul panicii generale și al vidului informațional, autoritățile au creat spațiu pentru apariția teoriilor conspirației și au generat neîncredere în necesitatea măsurilor anti-COVID.
Toate deficiențele de comunicare și de gestionare a pandemiei, împreună cu comportamentul iresponsabil al unor politicieni, au făcut ca un număr foarte mare de moldoveni să creadă că COVID-19 nu este mai periculos decât o răceală (aproximativ 55%). Acest lucru a dus la o creștere a reticenței față de vaccinare.
Acest raport a fost elaborat de către Comunitatea ”WatchDog.MD” în cadrul studiului regional „Public health or digital liberties? Citizens’ tracking during and after COVID-19: implications for democracy in EaP countries” realizat cu colaborarea a 6 țări ale Parteneriatului Estic (Ucraina, Belarus, Armenia, Georgia, Azerbaijan, Moldova). Studiul își propune să analizeze măsurile digitale adoptate în perioada pandemiei Covid-19 de către guvernele țărilor Parteneriatului Estic. În acest context, ”WatchDog.MD” a analizat și descris situația din Republica Moldova.
Puteți accesa raportul în română și în engleză:
- SĂNĂTATE PUBLICĂ SAU LIBERTĂȚI DIGITALE? URMĂRIREA CETĂȚENILOR ÎN TIMPUL ȘI DUPĂ COVID-19: IMPLICAȚII PENTRU DEMOCRAȚIE ÎN ȚĂRILE PARTENERIATULUI ESTIC.
- PUBLIC HEALTH OR DIGITAL LIBERTIES? CITIZENS’ TRACKING DURING AND AFTER COVID-19: IMPLICATIONS FOR DEMOCRACY IN EAP COUNTRIES.
Realizarea acestui studiu a fost posibilă cu suportul „The Black Sea Trust of The German Marshall Fund” în cadrul unui proiect implementat de Institute of Innovative Governance și Digital Communication Network.
sursa foto: nature.com