Mun. Chișinău trebuie să devină o capitală guvernată de politici și omeni provresivi.
Limitarea la politicile învechite de gestionare a orașului, vor conduce și mai mult la
îmbătrânirea rapidă a acestuia în cadrul regional. Transformarea necesită timp însă
comunitățile trebuie mobilizate și cointeresate prin implicarea în guvernarea municipiului,
ori acesta poate rămâne ancorat în continuare de grupuri de interes, fie politice sau
economice. Înțelegem că, administrația Primăriei nu utilizează pe deplin toate instrumentele
financiare disponibile pentru atragerea capitalului privat și a resurselor pieței de capital în
realizarea programelor de proiecte de infrastructură publică capabile să asigure
transformarea într-un Smart City. Poziționarea în calitate de partener de dezvoltareeste
crucială.
Realizarea proiectele de infrastructură publică în interes politic trebuie stopat și reorientată
în interesul comunității, ori altfel, mun. Chișinău riscă să nu recapete încrederea cetățenilor,
investitorilor locali și internaționali, factor de îngrijorare pentru instituțiile diplomatice
internaționale din Republica Moldova (purtători de mesaje strategice către mediul economic
al țărilor pe care le reprezintă), unele cu statut de donatori pentru dezvoltare. Apelarea la
aceste fonduri are nevoie să ia o altă configurare mai inteligentă din punct de vedere al
modelării financiare a proiectelor înaintate spre finanțare. La fel, diversificarea
instrumentelor de realizare a programei publice și atragere a capitalului financiar în sensul
finanțării deficitului investițional, este o necesitate care trebuie înțeleasă cât de curând
posibil și implementată în baza tehnicilor blockchain economic și financiar pentru proiectele
investitionale și modelare financiară a acestora.
Limitarea la utilizarea achizițiilor tradiționale, în condițiile actuale macro-economice și
sociale ale Republicii Moldova, poate conduce la rezultate statice de lungă durată în care
oamenii nu se vor mai regăsi în comoditatea traiului urban, factor ce va avea un impact
social suficient de puternic ca să alimenteze nemulțumirile comunităților.
Lipsa transparenței gestionării banilor publici, limitarea comunităților la informațiile de
interes public, limitarea comunităților în a guverna municipiul împreună cu administrația
primăriei este o activitate ce trebuie uitată, astfel ca noile generații de funcționari publici să
poată gândi progresiv și nicidecum în baza vechilor practici neeficiente și defectuoase.
Reieșind din rezultatele analizei efectuate, recomandăm Primăriei mun. Chișinău de a forma
și dezvolta echipe de profesioniști în managementul și finanțarea proiectelor de
infrastructură publică care vor prelua gestionarea acestora. La fel, crearea unei unități înalt
specializate în managementul proiectelor este recomandată pentru a prelua funcția de
planificare și coordonare a implementării programelor municipale de dezvoltare a
infrastructurii publice.
Guvernarea participativă, mobilizarea societății în asigurarea dezvoltării municipiului trebuie
realizată.