În fiecare iarnă, ne lovim de aceeași rutină: trotuare lunecoase și cratere noi în asfaltul care trebuia să reziste un deceniu. Deși par simple neplăceri cotidiene, aceste detalii ascund crize instituționale profunde. De la lideri separatisti care își dau în judecată propriii patroni, până la pericolele digitale din buzunarele copiilor noștri, iată ce se întâmplă cu adevărat dincolo de titlurile de știri.
- Asfaltul „topit” de pe Alba Iulia
Modernizarea străzii Alba Iulia, anunțată cu mare fast și filmări din dronă acum nici doi ani, s-a dovedit a fi un eșec tehnic. Prima perioadă de îngheț-dezgheț a scos la iveală gropi enorme într-un strat de asfalt care ar fi trebuit să fie nou.
Aceasta nu este doar o problemă de vreme, ci una de responsabilitate. Utilizarea materialelor necorespunzătoare și nerespectarea tehnologiei arată că, în Chișinău, infrastructura are adesea o durată de viață mai scurtă decât sloganurile politice care o promovează.
„Se vede cum lucrați, se vede ce rămâne de urmă, se vede cum se topește asfaltul.”
- Paradoxul Șevciuk: Când „președintele” recunoaște ocupația
Într-un scenariu de un absurd kafkian, fostul lider transnistrean Evgheni Șevciuk a dat în judecată Rusia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
După ce a condus regiunea ani de zile, Șevciuk argumentează acum că instanțele transnistrene sunt ilegale și că regiunea se află sub controlul de facto al Rusiei. Acest caz demonstrează cinismul liderilor separatiști: aceștia nu cred în „statul” pe care îl construiesc și sunt primii care cer protecția instituțiilor occidentale când devin incomozi pentru Moscova.
- Telegram: Frontul invizibil din buzunarul copiilor
O prioritate strategică pentru 2026 este siguranța digitală a minorilor, un subiect tot mai stringent în Republica Moldova. Platforma Telegram a devenit un spațiu lawless, unde drogurile sunt vândute tinerilor prin simple căutări de cuvinte cheie.
Deoarece platforma refuză să colaboreze cu autoritățile, povara protecției revine exclusiv părinților. Aceasta este o problemă de securitate socială care depășește capacitatea actuală de intervenție a statului.
„Un copil până la 16 ani trebuie să aibă acces pe canalele de Telegram unde poate să cumpere droguri?”
- Condamnarea lui Țuțu: Victoria mică dintr-un dosar mare
Recentul verdict de 8 ani de închisoare pentru Constantin Țuțu reprezintă un moment de raritate în justiția moldovenească, dar vine cu o nuanță importantă. Țuțu nu a fost condamnat pentru „furtul miliardului” sau pentru trafic internațional de droguri.
Condamnarea sa este pentru trafic de influență – practic, a luat mită promițând că poate „aranja” dosare, fără a face nimic în schimb. Deși este un pas înainte, cazul arată limitările sistemului de a pedepsi infracțiunile majore de crimă organizată.
„El nu este condamnat pentru participare în grupul criminal organizat Plahotniuc… ci pentru trafic de influență.”
- Criza buletinelor românești: Schema reședințelor fictive s-a spart
Peste 1.600 de buletine de identitate românești ale cetățenilor din Republica Moldova au fost anulate recent. Motivul este simplu: mii de persoane figurau cu domiciliul la o singură adresă din România pentru a beneficia de alocații și plăți sociale.
Această măsură nu retrage cetățenia, dar forțează cetățenii să intre în legalitate prin declararea reședinței reale. Este un semnal că perioada „parazitării” bugetului statului român prin scheme de corupție la domiciliu se apropie de sfârșit.
