În ultimele zile, Chișinăul a găzduit cea de-a patra ediție a conferinței ”Make Europe Great Again” (MEGA) – o organizație paneuropeană care, în teorie, pretinde că luptă pentru „suveranitatea națională”,„identitatea europeană” și „valori tradiționale”. Sub steagul „suveranității” și al „valorilor tradiționale”, MEGA ascunde o agendă profund anti-europeană, alimentată de narative rusești și promovată de figuri cu trecut politic controversat.
MEGA – reflexul european al MAGA
MEGA este o alianță informală de partide și organizații naționaliste din mai multe state europene. Sub un discurs anti-globalist și conservator, MEGA reunește atât grupuri de extremă dreapta, cât și populiști care profită de crizele sociale pentru a promova mesaje anti-UE, anti-NATO și adesea pro-Kremlin. Ce-i unește? O agendă comună de fragmentare a spațiului european și de întoarcere la „state naționale puternice” – o viziune care, în secolul XXI, seamănă mai mult a vis geopolitic al Moscovei decât a proiect european coerent.
Mișcarea MEGA își trage numele și inspirația direct din celebra campanie „Make America Great Again” a președintelui american Donald Trump. Dar mai important decât numele este strategia din spatele lui: cultivarea neîncrederii în instituțiile democratice, promovarea unui naționalism izolaționist și atacul constant asupra „elitelor” liberale. Asemenea MAGA în SUA, MEGA funcționează ca un vehicul ideologic în care se amestecă populismul conservator, euroscepticismul și, în mod tot mai evident, influența propagandei ruse.
Numeroase investigații documentează campanii de dezinformare operate de entități rusești pentru a promova mesaje pro-Kremlin, anti-NATO și anti-Ucraina. Același tip de narațiune – adaptat contextului european – se regăsește în discursurile susținute în cadrul MEGA: o Europă „decadentă”, „sclavă a globalismului”, care trebuie înlocuită de o Europă „a națiunilor suverane”.
Cine e în spatele MEGA?
Această conferință a adus împreună mai multe figuri controversate, persoane cunoscute pentru legături directe sau indirecte cu gruparea criminală Șor – inclusiv Victoria Furtună, președintele Partidului Moldova Mare, și Vlad Bilețchi, fost lider AUR Moldova.
Mai mult, autoritățile moldovene au blocat la graniță accesul unor figuri externe, printre care eurodeputatul ceh Ondrej Dostal, purtătorul de cuvânt al partidului grec NIKI și influentul activist american Brian Brown, apropiat al lui Igor Dodon. Ultimului i-a fost admisă până la urmă intrarea în țară. SIS a motivat deciziile prin riscuri de securitate națională, semnalând lipsa de transparență a organizatorilor, legături cu gruparea Șor și promovarea unor idei extremiste și separatiste.
Faptul că această mișcare își organizează întâlniri în Chișinău nu este întâmplător. Moldova este demult un câmp de luptă ideologică între Occident și Est, iar MEGA, prin prezența sa aici, semnalează o contopire tot mai vizibilă între politica moldovenească și dinamica politică europeană. Mai mult decât atât, semnalează un risc major – radicalizarea discursului public și transformarea vechilor partide pro-ruse în vehicule ale extremismului deghizat în „suveranism”.
De la pro-Kremlin la „pro-suveranitate”
În condițiile în care mesajele fățiș pro-Kremlin devin tot mai toxice în spațiul public moldovenesc, partidele pro-ruse încearcă să se reinventeze. Nu mai vin cu steagul roșu în față, ci cu pancarte pe care scrie „tradiție”, „familie”, „independență”.
MEGA le oferă platforma perfectă: o rețea transnațională prin care pot continua aceleași obiective de destabilizare – dar cu alt ambalaj.
Această mișcare nu este doar oportunistă, ci strategică: în loc să susțină deschis axa Moscovei, aceste grupuri adoptă limbajul și aparențele forțelor politice occidentale radicale. Dar scopul rămâne același – blocarea integrării europene, slăbirea instituțiilor democratice, accentuarea diviziunilor interne.
Astfel, scena politică moldovenească riscă o mutație profundă: dintr-un clivaj clasic pro-Europa vs pro-Rusia, spre o polarizare între extremiști și liberali. În acest fel, actori politici anterior asociați cu influența rusă caută legitimitate într-o zonă gri a politicii europene: „conservatorismul anti-sistem”.
O mișcare europeană… anti-europeanăParadoxul MEGA este evident: o mișcare care se pretinde „europeană” luptă, de fapt, pentru destrămarea ideii europene. În loc să propună un model alternativ coerent, MEGA reușește doar să amplifice neîncrederea, naționalismul agresiv și teoriile conspirației.
