Autor: Grigore Guzun, expert în relații internaționale
Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, și președintele Azerbaidjanului, Ilham Alyiev, au demarat negocieri pentru semnarea unui acord de pace menit să pună capăt ostilităților din Nagorno-Karabah. Discuțiile au loc în Emiratele Arabe Unite și marchează un moment de cotitură în relațiile dintre cele două state. Deși negocierile au început în 2022, ultimele evoluții din Caucazul de Sud, inclusiv deteriorarea relațiilor dintre Baku și Moscova, au accelerat procesul.
De peste trei decenii, Rusia a avut un rol de mediator în Nagorno-Karabah, iar în ultimii cinci ani chiar un contigent de pacificatori, fără a reuși însă să impună o pace durabilă. Dimpotrivă, între 2020 și 2022 au avut loc mai multe confruntări militare. În acest context, Armenia și-a recalibrat direcția politicii externe, orientându-se tot mai mult spre cooperarea cu Uniunea Europeană și NATO, în detrimentul dependenței de Rusia. Notabil este faptul că unul dintre articolele viitorului acord prevede explicit interzicerea prezenței militare a statelor terțe în proximitatea graniței dintre cele două țări.
Semnarea unui acord de pace ar schimba semnificativ conjunctura geopolitică regională. Deschiderea graniței dintre Armenia și Turcia ar crea oportunități economice majore pentru Erevan, oferind un acces mai larg la piața europeană și consolidând perspectivele de dezvoltare economică.
Este important de subliniat că Armenia și Azerbaidjanul au ajuns la acest punct fără medierea Federației Ruse, care, timp de trei decenii, a întreținut conflictul pentru a-și menține influența în regiune. Posibilul acord de pace marchează, astfel, nu doar o reconciliere istorică între Erevan și Baku, ci și un declin al rolului geopolitic al Moscovei în Caucazul de Sud.