autor: Eugen Muravschi, expert junior în energetică
Tensiunile din Orientul Mijlociu alimentează creșterea prețurilor la gaz
La sfîrșitul lunii iulie, prețurile la gaz au început să crească din nou, după o relativă stabilizare în luna precedentă. Pe 2 august, prețul la bursa europeană TTF a ajuns la aproape 40 EUR/MWh (sau 457 dolari / mia de m.c.), fiind cel mai înalt nivel din ultimele 8 luni. Principalii factori țin de geopolitică și de climă:
- Riscul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu: un război între Israel, Iran și Hezbollah în Liban ar putea reduce producția sau cel puțin exportul de gaz din Israel.
- Sezonul furtunilor în Golful Mexic pune în pericol stabilitatea exporturilor din acea regiune.
- Problemele tehnice în Norvegia și Australia (la terminalul Ichtys) au limitat capacitatea de export a acestor țări.
Cotațiile TTF au ajuns la 40,31 EUR/MWh pe 8 august 2024, cu aprox. 5 euro mai mult decît prețul de pe aceeași dată a anului trecut. Pe 13 august 2024, prețul a scăzut ușor, pînă la 39,11 EUR/MWh. În același timp, cotațiile futures la bursa TTF pentru iarna care vine au rămas relativ stabile la nivelul de 42,20 EUR/MWh. Asta sugerează că, în pofida turbulențelor curente, așteptările pieței sunt că prețul se va stabiliza pînă la iarnă (sau că nu se prevăd crize care ar putea duce la creșterea radicală a prețului).
Situația tensionată din Orientul Mijlociu rămîne principalul factor de risc care afectează cotațiile gazului natural pe bursele internaționale. Pe 31 iulie, liderul politic al grupării teroriste Hamas, Ismail Haniyeh, a fost asasinat în Iran, acolo unde a mers ca să asiste la inaugurarea în funcție a noului președinte iranian Masoud Pezeshkian. Iran și Hamas au acuzat Israelul de asasinat și au promis că-l vor răzbuna pe Haniyeh. Totodată, pe 30 iulie, forțele israeliene l-au ucis în Liban pe Fu’ad Shukr, unul din principalii comandanți ai grupării teroriste Hezbollah.
Riscul escaladării pe mai multe fronturi, pe lîngă războiul din Gaza, a pus sub semnul întrebării continuitatea livrărilor de gaz din Israel către Iordania și, mai ales, Egipt. În cazul în care nu va mai putea primi gaz prin conducte din Israel, guvernul de la Cairo va fi nevoit să cumpere Gaz Natural Lichefiat (GNL) de pe piețe spot. Dat fiind că necesitățile de energie ale Egiptului sunt foarte mari – în această vară s-a confruntat deja cu mai multe pene de curent, fiindcă cererea a fost mai mare decît generarea – un astfel de scenariu ar putea duce la creșterea prețurilor GNL la nivel global.
Problemele de infrastructură au avut de asemenea un impact asupra pieței. Norvegia, unul dintre principalii furnizori de gaz pentru Europa, a avut mai multe probleme tehnice la platformele și conductele sale încă din luna iunie. Totuși, spre începutul lui august, livrările de gaz din Norvegia au revenit la normal.
Pe piața asiatică de GNL, lucrările de reparație la una dintre unitățile de lichefiere de la terminalul de export Ichtys din Australia au contribuit la creșterea prețurilor. În SUA, terminalul de GNL Freeport și-a sistat temporar exporturile în prima parte a lunii iulie din cauza uraganului Beryl, dar și-a reluat activitatea spre sfîrșitul lunii. Freeport este al doilea cel mai mare exportator de GNL din SUA, iar orice perturbare a activității sale afectează piețele internaționale.
Sezonul furtunilor din Golful Mexic este un alt factor cu influențe mixte asupra pieței. Pe de o parte, riscul ca un uragan să afecteze infrastructura de extragere, lichefiere și export a gazului din regiune împinge prețurile în sus. Pe de altă parte, cînd o furtună lasă orașe întregi fără electricitate, asta scade cererea de energie și trage prețurile în jos.
Tot la capitolul climă, canicula din mai multe țări a însemnat o cerere sporită de electricitate pentru aparatele de aer condiționat. Vremea a afectat și generarea din surse verzi. Pe de o parte, a scăzut producția de energie electrică eoliană, din cauza vînturilor slabe (chiar și în SUA). Pe de altă parte, unele țări europene au înregistrat recorduri zilnice de energie electrică din surse fotovoltaice.
În Europa, au crescut ușor importurile de gaz rusesc: nu atît din motive politice sau economice, ci fiindcă au fost terminate lucrările de mentenanță la conducta TurkStream, prin care sunt alimentate țări precum Serbia și Ungaria.
În schimb, sunt sub semnul întrebării livrările de gaz rusesc prin Ucraina. Pe 6 august, forțele ucrainene au intrat în regiunea Kursk și au luat sub control stația de tranzit a gazului din Sudja. Pe acolo trec zilnic peste 40 de milioane de metri cubi dintre care ~35 de milioane de metri cubi de gaz către puținele țări UE care mai importă gaz rusesc precum Austria şi Slovacia. Restul vine în regiunea transnistreană.
Dacă stația Sudja va fi deteriorată în timpul ciocnirilor militare, asta ar putea duce la o scumpire moderată a gazului pe piața europeană, fiindcă Austria şi Slovacia vor trebui de urgență să caute gaz din surse alternative de pe piața spot. În Republica Moldova, sistarea livrărilor de gaz rusesc prin Sudja ar avea urmări foarte diferite pentru malul drept și cel stîng al Nistrului. Pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău, principala consecință ar fi că, fără gaz, centrala de la Cuciurgan nu ar mai putea produce energie electrică. Chișinăul ar fi astfel nevoit să cumpere electricitate mai scumpă de pe piața românească. Autoritățile deja s-au confruntat cu situații asemănătoare în octombrie și noiembrie 2022.
În stînga Nistrului, situația ar fi mult mai gravă. Regimul separatist de la Tiraspol depinde de „gazul gratis” din Rusia nu doar din punct de vedere energetic, dar și economic: bugetul regimului se ține aproape numai pe asta. Unica alternativă pentru gazul livrat prin Sudja ar fi ca Gazpromul să trimită niște volume de gaz prin conducta Turkstream din Marea Neagră și apoi prin coridorul transbalcanic, dacă va fi capacitate disponibilă acolo. Dacă Transnistria însă nu va mai primi gaz rusesc nici prin Ucraina, nici prin coridorul transbalcanic, atunci va fi nevoită să ceară ajutorul autorităților constituționale de la Chișinău.
Pentru Gazprom, probleme nu se opresc la riscurile de ordin militar pentru infrastructură. Financiar, pierderile nete ale companiei au ajuns la 5,5 miliarde de dolari SUA în primele 6 luni ale lui 2024 – de două ori mai rău decît anul trecut, cînd Gazpromul a suferit pierderi nete de 2,95 miliarde de dolari SUA în perioada ianuarie-iunie.
În alte vești proaste pentru compania rusă, Bulgaria a inițiat o procedură de arbitraj internațional și cere compensații de 400 de milioane de euro de la Gazprom pentru încălcarea contractului cu Bulgargaz și sistarea livrărilor de gaz în 2022.
În pofida numeroaselor evenimente și tendințe care influențează evoluția prețului la gaz, așteptările pieței pe termen mediu sunt că prețul se va stabiliza pînă la iarnă și că nu se prevede nicio criză pentru sezonul rece. Cotațiile futures la bursa europeană TTF pentru iarna care vine sunt de 42,20 EUR/MWh, în creștere ușoară față de luna iunie, cînd prețul contractelor futures pentru iarnă erau de 40 EUR/MWh.