Crește impactul campaniilor de dezinformare și influențare a opiniei publice în Republica Moldova

aug. 28, 2024

Sondajul a fost autorizat de Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr.2719 din 20.08.2024.

Rezultatele sondajului realizat de CBS Research la comanda Comunității ”WatchDog.MD” indică menținerea unui număr destul de înalt al respondenților care consideră că țara noastră se îndreaptă în direcție corectă. 41% au declarat acest lucru, față de 41.1% în aprilie 2024. Pe de altă parte a crescut puțin numărul celor care consideră că Republica Moldova se îndreaptă în direcție greșită – 46%, față de 45% în aprilie curent. Măsurarea multianuală arată însă că numărul celor care consideră că țara se mișcă într-o direcție greșită este cel mai mic din ultimii 9 ani.

În cadrul sondajului, respondenții au fost rugați să se pronunțe despre opțiunile de politică externă a Republicii Moldova. La întrebarea dacă ar susține aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică 33,7% au declarat că ar vota pentru. Atestăm o mică scădere față de 34,8% în sondajul din luna aprilie curent. A crescut cu peste 2 puncte procentuale numărul oponenților aderării la această structură controlată de Federația Rusă – 45,9% în august față de 43,7% în aprilie.

La întrebarea dacă ar vota pentru aderarea la Uniunea Europeană sau la Uniunea Euroasiatică, 52,6% au ales UE și 28,1% au ales Uniunea Euroasiatică. În sondajul din aprilie 53,9% au optat pentru UE și 25,3% pentru Uniunea Euroasiatică. A scăzut considerabil și numărul susținătorilor aderării Republicii Moldova la NATO – de la 34% în aprilie la 29,5% în august. Numărul oponenților acestei idei a crescut invers proporțional de la 47,5% la 53,8%. 38,5% dintre respondenți se pronunță pentru unirea Republicii Moldova cu România, 49,9% se pronunță împotrivă.

Constatăm un impact în creștere a campaniilor masive de dezinformare și influențare a opiniei publice asupra evoluției preferințelor geo-politice a populației. Aceste tendințe ar putea influența puternic și rezultatele scrutinelor electorale din toamna acestui an. În mod special, este îngrijorătoare concentrarea eforturilor de propagandă ostilă pe subiectele care vizează aderarea Republicii Moldova la UE și cooperarea cu țările occidentale. În același timp, scade și numărul cetățenilor care ar susține aderarea la Uniunea Euroasiatică la întrebarea cu opțiuni ”pentru” și ”contra”. Observăm o anumită polarizare, scădere a numărului celor care ar susține ambele opțiuni. Este un trend oarecum firesc în contextul dezbaterii intensificate despre opțiunea strategică de politică externă. Campaniile de informare despre UE au și ele un impact, chiar dacă este limitat de dezinformarea și manipularea intensă despre pretinsele beneficii ale apropierii de Rusia.

Sondajul a fost organizat în cadrul proiectului „Menținerea rezistenței instituțiilor democratice din Republica Moldova”, implementat de Comunitatea „WatchDog.MD cu suportul Open Society Foundation. Rezultatele și concluziile nu reprezintă poziția donatorului.

Alte rezultate vor fi publicate în comunicate de presă ulterioare.

Metodologia cercetării:

Volumul eşantionului: 1011 persoane cu vârstă de 18 ani şi mai mult;

Eşantion: stratificat, probabilist, bistadial;

Tip sondaj: interviu telefonic moderat de intervievator (CATI)

Reprezentativitate: eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, cu o eroare maximală de +2,6%

Perioada de culegere a datelor: 20-23 august 2024. Chestionarul a fost disponibil în limbile română şi rusă, oferindu-se respondenților posibilitatea de a alege varianta. 

În urma analizei structurii eşantionului obţinut, s-a constatat concordanţa dintre distribuţia populaţiei cunoscută din datele statistice disponibile şi cele obţinute, în limitele abaterii statistice admisibile. O diferenţă s-a înregistrat în cazul structurii pe sexe, în sensul supra-reprezentării persoanelor de sex feminin şi pe grupe de vârstă, în sensul sub-reprezentării tinerilor (18-29 ani). Cauza principală a acestor abateri ţine de fenomenele de migraţie a forţei de muncă peste hotare.

Pentru corectare s-a recurs la ponderarea rezultatelor, astfel încât structura eşantionului luat în calcul să reprezinte media dintre distribuţiile înregistrate în statistica oficială şi cea obţinută în teren. Astfel, rezultatele prezentate sunt ponderate.

Share This