La 26 ianuarie Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a publicat o listă a 500 de persoane fizice și juridice asociate entităților sancționate internațional, în temeiul articolului 6 din Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale și articolului 16 litera e) din Legea nr. 136/2023 privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Ordinul a fost emis curând după modificarea sus-menționatei legi nr. 25/2016. Obiectul acestei analize se referă doar la statutul juridic al persoanelor incluse în listă de SIS, cu scopul de a identifica vulnerabilitățile cadrului normativ în acest sens, deși este important de menționat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a aborda unele dintre deficiențele inerente ale noilor modificări în lege.
Cine sunt subiecții restricțiilor?
Articolul 5 din lege definește subiecții măsurilor restrictive. Paragraful 2 și 3 stipulează că subiecții sancțiunilor pot fi inclusiv cetățenii Republicii Moldova. Legea prevede că Republica Moldova poate sancționa proprii cetățeni atât în contextul unei alinieri la sancțiunile impuse prin actele şi deciziile adoptate de organizaţiile internaţionale sau de alte state, la care Republica Moldova s-a aliniat, cât și din proprie iniţiativă. În primul caz, decizia de aliniere trebuie să fie precedată de inițierea unui proces penal. În alte cuvinte, pentru a avea statut juridic de subiect al măsurilor restrictive, este nevoie ca persoana fizică/juridică să fie sancționată de o organizație internațională/alt stat, să fie inițiat un proces penal în Republica Moldova și să fie adoptată o decizie de aliniere la regimul de sancțiuni în cauză. În contextul deciziei SIS observăm o listă aleatorie de persoane definite drept subiecți: de la unele persoane sancționate de Guvernul American și UE – precum Cheayka, la persoane sancționate doar de guvernul Canadian – precum Platon și Andronachi. Cu atât mai mult, la momentul elaborării comentariului, nu există încă decizii de aliniere regimurilor aferente publicate în monitorul oficial. Acest lucru înseamnă că persoanele vizate încă nu reprezintă, de jure, subiecți ai măsurilor restrictive internaționale în temeiul Legii nr. 25/2016.
Cine sunt persoanele asociate?
Articolul 6 din lege prevede formularea unei liste de persoane asociate subiecților restricțiilor, menționând faptul că ele nu au același statut juridic ca subiecții restricțiilor. În acest context, legea prevede o listă de criterii separate pentru persoane fizice și juridice. Cu referire la persoane fizice, legea prevede criterii excesiv de largi pentru a fi calificat drept persoană asociată. Astfel, o persoană poate fi inclusă pe așa-numita “listă neagră” de către SIS, dacă, în ultimii zece ani, a avut orice fel de relații de afaceri cu o persoană fizică sancționată, sau persoană juridică al cărei beneficiar efectiv este subiectul măsurilor restrictive. Criteriile de asociere cu persoane juridice sancționate prezintă vulnerabilități similare. Acest lucru poate contribui într-un mod considerabil la subminarea principiului securității legii, întrucât există un risc sporit de aplicare aleatorie a măsurilor de precauție sporită prevăzute de articolul 8 Legii nr. 308/2017. Alarmant, în acest context, este faptul că prima listă elaborată de SIS deja conține circa 500 de persoane asociate cu posibilitatea de extindere.
Care sunt consecințele pentru persoanele listate de SIS?
În conformitate cu prevederile articolului 6 paragraful 4 entitățile raportoare prevăzute la art. 4 din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului întreprind măsuri de precauție sporită privind clienții, precum și măsuri asigurătorii, prevăzute de art.8 și 33 din legea menționată. La modul practic, acest lucru înseamnă că băncile, schimburile valutare, societățile de investiții, agenți imobiliari și alte entități raportoare aplică măsuri de precauție sporită în contextul operațiunilor ce vizează persoanele asociate, obținând informații cu referire la scopul tranzacției, tipului de bunuri, beneficiarului efectiv etc. În baza acestor informații, entitățile raportoare elaborează o evaluare a riscurilor de spălare a banilor sau alt comportament prevăzut de lege, și raportează Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. În cazul stabilirii suspiciunilor de spălare a banilor sau de comitere a infracțiunilor predicat, de finanțare a terorismului sau a proliferării armelor de distrugere în masă, în baza informațiilor parvenite în conformitate cu prevederile legii, inclusiv a solicitărilor autorităților competente din alte jurisdicții, Serviciul emite decizii de sistare a executării activităților sau tranzacțiilor suspecte, precum și decizii de sistare a bunurilor suspecte, pe un termen de până la 30 de zile lucrătoare. Până la expirarea termenului de 30 de zile, Serviciul întreprinde toate măsurile necesare în scopul transmiterii materialelor către organele de drept sau autoritățile competente pentru adoptarea deciziilor ulterioare.
Care sunt remediile pentru persoanele listate?
Serviciul de Informații și Securitate exclude o persoană inclusă anterior în listă dacă au încetat cauzele și condițiile care au justificat includerea acestei persoane în listă sau dacă au survenit alte circumstanțe obiective legate de interesele superioare ale statului. Luând în considerare criteriile de listare, rămâne neclar ce ar constitui “au încetat cauzele și condițiile care au justificat includerea persoanei în listă”. Cu alte cuvinte, o persoană inclusă pe listă din motiv că a avut relații de afaceri comune cu o persoană juridică beneficiar efectiv al căreia a fost o persoană sancționată, nu are cum întreprinde măsuri spre a înceta activitatea ce l-a inclus pe listă. Totodată, legea prevede că ordinul prin care se include/exclude o persoană în/de pe listă poate fi contestat potrivit procedurii de contencios administrativ doar după parcurgerea procedurii prealabile. Contestarea ordinului în instanța judecătorească nu suspendă executarea acestuia.
Concluzii
Deși prevederile cu privire la persoanele asociate subiectelor măsurilor restrictive internaționale are ca scop implementarea eficientă a acestora pe teritoriul Republicii Moldova, pot fi identificate anumite vulnerabilități ale cadrului normativ, fapt ilustrat prin ordinul emis de SIS. În primul rând, persoanele definite de SIS drept subiecți ai restricțiilor internaționale deocamdată nu împlinesc criteriile listate în articolul 5 al legii în vederea lipsei unei decizii de aliniere la sancțiunile internaționale aferente din partea Republicii Moldova. Chiar dacă acest lucru este remediat, criteriile de listare cu privire la persoanele asociate sunt extrem de largi. Acest lucru crește riscul de o implementare arbitrară a măsurilor asiguratorii de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Astfel, este subminată eficacitatea implementării prevederilor, în măsura în care presupune o povară administrativă disproporționată atât pentru entitățile raportoare, cât și pentru SPCSP.
Autor: Otilia Vatavu, analist junior în drept european și internațional.