1. Din cauze globale. Prețul gazelor naturale a crescut semnificativ în piețele internaționale și în piața europeană pe parcursul lui 2021, în decembrie ajungând chiar de 4 ori mai mare decât anul anterior. Cel puțin într-o primă fază, nu putem arăta cu degetul spre un singur ”vinovat”. Economia mondială, începând cu Asia de Sud-Est, și-a revenit puternic după lockdown-urile de anul trecut, redirecționând transporturile globale de LNG dinspre Europa. Producția și-a revenit greu după șocul de anul trecut, când au fost amânate lucrări de întreținere sau investiții, de exemplu în Norvegia sau Olanda; câteva evenimente neașteptate, precum un uragan în SUA, au redus exporturile de LNG. Cererea de gaz a crescut mult în prima jumătate a lui 2021 din cauza unei primăveri neobișnuit de reci, pentru care s-a folosit destul de mult gaz înmagazinat anterior.
Creșterea cererii de gaz n-a fost ”uniformă” pe sectoare și trimestre. În 2021, cererea de gaze a crescut mult în primele două trimestre, atât pe segmentul consumatorilor casnici, cât și cererea industrială și pentru producția de energie electrică. În a doua jumătate a anului în UE a început să se facă simțită destul de puternic lipsa gazului din piață, în special reducerea importurilor pe conducte și cantităților disponibile din depozitele de înmagazinare europene care n-au putut fi compensate de creșterea importurilor de gaz lichefiat (LNG) în ultimele luni. Pur și simplu, gazul era prea puțin pentru cât se cerea. Cum vara casnicii nu prea consumă și facturile rămân mici, primii afectați au fost consumatorii industriali și producătorii de energie electrică din gaz; la consumatorii casnici problema a apărut odată cu răcirea vremii.
Dar cererea de energie electrică, la rândul său, a crescut în 2021 odată cu revenirea economiilor; când lipsește gazul, energia electrică trebuie produsă din altceva. Așa s-a și întâmplat, creșterea cererii de energie fiind acoperită de nuclear (6%), regenerabile (1%), gaz (4%) și cărbune (11%). Și aici, problema a fost că sursele regenerabile n-au putut produce mai mult din cauza condițiilor meteo defavorabile (pur și simplu, a bătut prea puțin vânt). Asta a însemnat că întâi s-a produs mai multă energie electrică din gaz în primăvară, apoi, din lipsa gazului, producția s-a mutat brutal spre cărbune spre finele anului.
2. Din vina Gazprom. Așadar, prețurile spot pentru gazul natural au crescut din cauza lipsei gazului în piață. Dar lipsa gazului în Europa, cel puțin din vară încoace, e mai puțin din cauze globale și mai mult din cauza restrângerii brutale a cantităților de gaz pe care îl livrează europenilor Gazprom. De altfel, există consens internațional că Gazprom a manipulat piața europeană – toată lumea confirmă, Comisia Europeană, Oxford Institute for Energy Studies, International Energy Agency sau think-tank-uri onorabile ca Martens Institute. Astfel:
- Din vară, perioadă în care se înmagazinează, Gazprom și-a onorat contractele din depozitele de înmagazinare pe care le deține în Europa și de unde în mod normal se extrage doar iarna, la vârf de consum. Când auzim că ”am intrat în iarnă cu depozitele mai goale decât anul trecut”, trebuie reținut că n-au scăzut toate depozitele din Europa la fel, ci exclusiv cele ale Gazprom
- Transporturile pe conducte nu au scăzut semnificativ pe toate conductele dinspre Rusia, ci doar pe cele prin Ucraina și Belarus-Polonia; singurele conducte pe care s-a livrat normal au fost Nord Stream și Turk Stream. Din noiembrie, când reglementatorul german a amânat autorizarea Nord Stream 2, Gazprom și-a redus și mai mult tranzitul pe cele două rute, cu 51% prin Ucraina și 58% prin Belarus. De remarcat că blamează tot pe europeni pentru asta – de pildă, a vândut gaz mai ieftin unor companii germane, acuzând după aceea că gazul curge de la est la vest pentru că acele companii germane speculează prețurile mai mari din Polonia
- Nu există nicio justificare, alta decât șantajul politic, pentru reducerea livrărilor spre Europa. Producția Gazprom a crescut cu 15% față de 2020, nivel record în ultimii 13 ani; iar exporturile Gazprom spre China s-au dublat și spre Turcia au crescut cu 60%.
sursă imagine: realitatea.md
Autor: Ana Otilia Nuțu – Analistă de politici publice în energie şi infrastructură, companii publice și autorităţi de reglementare, Expert Forum România (EFOR)