Autor: Andrei Rusu
Rezumat
După alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, infrastructura de propagandă pro-Kremlin și pro-Șor nu a dispărut. Ea s-a regrupat în jurul unor profiluri noi. Noua rețea de propagandă identificată de Comunitatea „WatchDog.MD” pe platforma Facebook este formată din 154 de conturi conectate prin teme comune, hashtaguri, distribuiri reciproce și relații de urmărire.
Pentru realizarea studiului au fost selectate 53 de conturi active cu impact semnificativ, de la care au fost extrase și analizate peste 22.692 de postări publicate în perioada 1 octombrie 2025 –14 iulie 2026. Un subset de peste 14 000 de postări a fost clasificat în 56 de subiecte manipulate, iar raportul prezintă cele mai promovate zece narațiuni. . Conturile au utilizat imagini generate de inteligența artificială, caricaturi, voci sintetice și clipuri în format reels, pentru a crește impactul mesajelor.
Rețeaua a utilizat aceleași cuvinte-cheie, hashtaguri, texte, imagini și interpretări, iar conturile s-au urmărit și distribuit reciproc, creând impresia că mesajele promovate sunt opinii răspândite în societate, nu rezultatul unei campanii coordonate. Postările video reprezintă 58,3% din datele colectate, iar primele zece profiluri generează 44,8% din toate postările.
Analiza textelor identice a identificat 169 de grupuri în care același mesaj a fost publicat de conturi diferite în cel mult șapte zile, implicând 369 de postări. Aceste duplicate nu descriu întreaga coordonare, dar oferă o probă măsurabilă a reutilizării organizate a conținutului.
Mesajele pornesc frecvent de la probleme reale: facturi, pensii, carburanți, numiri publice, tensiuni cu Găgăuzia sau etapele aderării la Uniunea Europeană.. Principalele narațiuni ale rețelei de propaganda prezintă guvernarea PAS drept incompetentă și preocupată de favorizarea apropiaților, pe Maia Sandu drept președinte nelegitim și dependent de sprijinul occidental, iar Republica Moldova drept un stat condus din exterior. În paralel, rețeaua a exploatat nemulțumirile legate de pensii, facturi și carburanți, a amplificat tensiunile dintre Chișinău și Găgăuzia sau regiunea transnistreană și a încercat să reducă încrederea cetățenilor în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Așadar, analiza demonstrează că propaganda rusă nu se bazează doar pe falsuri fabricate, ci pe manipularea unor probleme și evenimente reale. Rețeaua elimină contextul, selectează doar informațiile convenabile, exagerează efectele unor decizii și atribuie autorităților intenții care nu sunt demonstrate. Prin repetarea acelorași mesaje, scopul urmărit este erodarea încrederii în instituțiile statului, demobilizarea susținătorilor integrării europene și consolidarea percepției că Republica Moldova se află într-o criză permanentă provocată de actuala guvernare și de apropierea de Occident. Datele analizate susțin existența unei rețele cu narațiuni aliniate și comportamente coordonate pro-Kremlin și pro-Șor. Atribuirea directă a administrării sau finanțării către un actor statal străin necesită probe suplimentare privind operatorii, plățile ori infrastructura tehnică.