Eugen Muravschi, expert WatchDog.MD
Înainte de război, Ucraina avea în funcțiune centrale termoelectrice, hidroelectrice, termonucleare, parcuri solare și eoliene – adică producea multă energie electrică și exporta o parte din ea. Destinațiile obișnuite – Ungaria, Polonia, Slovacia, România și Moldova, în funcție de an.
În 2021, Ucraina avea în total o capacitate de generare a energiei electrice de 56GW. A produs 158,4 miliarde de kilowați-oră, dintre care 5,6 miliarde au mers la export, mai mult decît întreg consumul Moldovei din acel an, care a fost de 4,15 miliarde kilowați-oră.
În 2025, Ucraina a rămas doar cu vreo 27 GW capacitate de generare, cifră care în timpul iernii a scăzut la 16-18 GW. Din exportator de energie electrică, Ucraina a devenit importator. Țările care cumpărau energie din Ucraina, acum exportă către Ucraina. Asta a creat un deficit și a dus la creșterea prețurilor pe piața regională, deja afectată de criza mai largă la nivel european.
În toți cei patru ani de invazie nejustificată a Ucrainei, Rusia a bombardat constant sistemul energetic – totul pentru a lăsa ucrainenii în frig și întuneric, mai ales pe timp de iarnă.
Armata lui Putin face asta intenționat: fiindcă nu pot învinge apărarea ucraineană pe cîmpul de luptă, forțele ruse vor să provoace cît mai multă suferință populației civile dincolo de linia frontului. Mai ales cînd afară temperaturile scad la -15, -20 de grade, milioane de ucraineni, inclusiv copii, bătrîni, bolnavi, rămîn fără lumină și fără căldură. Așa speră Rusia să înfrîngă spiritul de rezistență al ucrainenilor. Totodată, întreaga criza energetică europeană a fost pusă la cale pentru a descuraja Europa să ajute Ucraina. Logica e aceași: lovești în civili pentru a forța guvernanții să facă ce vrea Putin. În Ucraina militar, în Europa – prin prețuri.
Peste douăzeci de companii europene, din țări precum Germania, Slovenia, Finlanda sau Bulgaria, au dat în judecată Gazpromul pentru că nu și-a respectat obligațiile contractuale. Iar compania germană Uniper a cîștigat în arbitraj 13 miliarde de euro de la Gazprom. Asta după ce încă înainte de război, Gazprom a limitat livrările, iar mai târziu a cerut ca plățile să fie făcute în ruble, încălcînd astfel contractele în vigoare și a redus din nou livrările.
Dar urmările crizei energetice în întreaga Uniune Europeană încă se simt. Prețurile pentru electricitate încă erau, în medie, cu 36% mai mari în ianuarie ‘25 față de ianuarie ‘21. Gazul în ianuarie anul trecut era cu 31% mai scump decît în octombrie ‘21. Apropo, situația la noi e tot cam așa. Tariful curent, din 2026, e cu 31% mai mare decît cel aprobat în noiembrie ‘21. La noi, ca și în Europa, au fost perioade cu tarife chiar și mai mari.
Totuși criza a trecut, iar prețurile revin încet încet la normal. Europa și Moldova au rezistat, s-au diversificat și acum se descurcă și fără gazul rusesc. Ucraina rezistă și ea. Electricienii și inginerii din țara vecină lucrează non-stop pentru repara ceea ce distrug rușii. În 2025, au reușit să repună în funcțiune suficiente capacități de generare încît vara chiar au putut să exporte curent. În primele 9 luni ale anului trecut, noi am importat 12% din consumul de energie electrică din Ucraina.
Din punct de vedere al energiei suntem interconectați: cînd în Ucraina e bine, și la noi e bine, iar cînd Ucraina suferă, și noi suferim.
Și Putin știe că atunci cînd lovește în sistemul energetic ucrainean, lovește indirect și vecinii Ucrainei. Noi nu suntem victime colaterale din întîmplare, suntem ținte secundare.
