În cadrul studiului am analizat cum au fost reflectate în știrile a 8 cele mai populare posturi TV 12 țări, 4 organizații internaționale și 11 lideri străini din Europa, America de Nord și Asia. Fiecare dintre subiecții monitorizați au fost apreciați cu un punct pentru fiecare mențiune în cadrul știrilor. În calitate de buletine de referință au fost selectate știrile din prime-time-ul de seară. Am apreciat nu doar frecvența aparițiilor dar și impactul acestora în funcție de popularitate televiziunii. Iar pentru a înțelege ce imagine este formată în cadrul buletinelor am analizat și contextul negativ, pozitiv sau neutru în care au fost reflectați subiecții monitorizați.
Am suprapus rezultatele cu gradul de încredere în lideri și organizații, obținute de Institutul de Politici Publice în cadrul sondajului Barometrul Opiniei Publice efectuat în aceeași perioadă (noiembrie 2022). Acesta servește drept baseline pentru studiile care vor urma, și în care vom evalua schimbarea percepției publice despre țări și liderii acestora. Percepția va fi măsurată în cadrul sondajelor comandate de Comunitatea WatchDog.MD.
Dintre cele opt posturi de televiziune monitorizate cel mai mare impact îl au știrile televiziunilor independente, JurnalTV, ProTV și TV8, care formatează spațiul public în proporție de 56,8%, în timp ce grupului televiziunilor RTR Moldova, Primul în Moldova și NTV Moldova[1] i-a revenit 19.2%.
Cea mai mare pondere a mențiunilor în știrile televizate a revenit Rusiei, care în majoritatea cazurilor a fost reflectată în context negativ. Situație firească în condițiile agresiunii militare. Pe locurile doi și trei sunt informațiile despre Ucraina și Uniunea Europeană respectiv. Ambele fiind menționate preponderent în contexte pozitive sau neutre.
În cadrul prezentului studiu am constat că, pe fundalul invaziei Rusiei în Ucraina, numărul și impactul știrilor negative despre Rusia și Vladimir Putin este semnificativ mai mare:
– decât a mențiunilor pozitive sau neutre;
– comparativ cu oricare alt stat și lider monitorizat.
Totuși, gradul de încredere în Vladimir Putin rămâne a fi destul de ridicat, de peste 35%. Pe de altă parte, chiar dacă ponderea știrilor pozitive despre Joe Biden și SUA este de 10 ori mai mare decât a celor negative, președintele american este lider la capitolul neîncrederii moldovenilor.
Cele mai multe știri negative despre Occident (SUA, UE, NATO) și Ucraina au fost generate de posturile RTR Moldova, Primul în Moldova și NTV Moldova. Acestea, de exemplu, au fost singurele posturi care au plasat Uniunea Europeană și pe Ursula von der Leyen în context negativ. Mențiunile negative ale Ucrainei și ale lui Volodîmîr Zelenskîi în știrile acestor posturi au fost mai multe comparativ cu cele pozitive. Rusia și Vladimir Putin au fost menționați în context pozitiv la Primul în Moldova și RTR Moldova în 20% dintre cazuri iar la NTV Moldova în doar 5% dintre cazuri. Totuși impactul pe care l-au avut aceste trei posturi TV asupra publicului general, nu putea fi determinant pentru schimbarea considerabilă a percepției cetățenilor.
În concluzie, putem să spunem că, în comparație cu anul 2018, ponderea știrilor TV în formarea de percepții și preferințe geo-politice este limitată. Cu toate că a crescut puternic rolul televiziunilor independente în informarea pe subiecte internaționale, influența puternică a narațiunilor propagandei Kremlinului se menține pe prejudecățile construite în ani, dar și pe răspândirea continuă a acestora în mediul on-line. Vom continua să monitorizăm evoluțiile și felul în care posturile TV reflectă actualitatea internațională.
Materialul a fost elaborat de Comunitatea WatchDog.MD, în cadrul proiectului „Consolidarea calității și capacității de informare a presei independente”, implementat cu sprijinul Fundației Naționale pentru Democrație (National Endowment for Democracy). Conținutul prezentat este responsabilitatea Comunității WatchDog.md și nu reflectă neapărat viziunea donatorului.
Aici poate fi descărcat studiul: Download
[1] Licențele posturilor TV au fost suspendate pe perioada stării de urgență prin decizia CSE din 16.12.2011 https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/dispozitia_cse_a_rm_nr.54_din_16.12.2022_r_0.pdf
