Proiect implementat de Expert Forum și finanțat de Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundației Konrad Adenauer.
www.kas.de/rlpsee  Opiniile exprimate în această publicație aparțin autorilor și nu reprezintă neapărat puncte de vedere ale Fundației Konrad Adenauer, Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est.

 

Programul ”Drumuri Bune pentru Moldova” are un vădit caracter de ”pomană electorală”, dar depășește cu mult simpla pulverizare de fonduri publice către electori în ajun de alegeri. Nu este ceea cu ce ne-am obișnuit în Republica Moldova până acum, când guvernarea direcționa banii publici către primăriile afiliate în speranța că primarii vor aduce voturi pentru alegerile parlamentare. De data aceasta putem presupune că avem de afacere cu o strategie bine pusă la punct, bazată pe cercetări sociologice complexe.

Primăriile cu primari PD nu doar că nu au beneficiat de finanțare prioritar, sunt cazuri când localitățile cu primari din opoziție au luat mai mulți bani decât multe din cel cu primari oficial membri ai partidului de la putere. Analiza comparativă între raioane și municipii, bazată pe investiții per alegător, denotă o concetrare puternică a resurselor financiare – 92% din bani în 52% din circumscripții. Concentrarea a fost posibilă din contul neglijării, în principal al municipiilor Chișinău și Bălți. În general, finanțare nu au primit sau au primit foarte puțin regiunile (circumscripțiile) și localitățile care sunt în mod clar adepte a opoziției (fie de dreapta fie de stânga).

Pe interiorul fiecărei dintre circumscripțiile analizate se observă o tendință similară, dar și mai puternic exprimată. Pe interiorul fiecărei circumscripții, volumul de investiții per capita poate varia și de 20 ori. De fiecare dată există circa 20% dintre alegători către care se îndreaptă 35-50% din investiții. În contextul sistemul electoral mixt, poate fi vorba de o fidelizare (în rusă există termenul consacrat ”прикормка”) a alegătorilor unor anumite localități. Or, în acest sistem electoral 20% sunt, practic, garanția victoriei.

In cadrul raportului analizăm două aspecte:

  • oportunitatea programului ”Drumuri bune pentru Moldova” din perspectiva a trei aspecte esențiale – strategiile sectoriale, gradul lor de îndeplinire și acțiunile guvernării (i), cum se încadrează în acest context programul ”Drumuri bune pentru Moldova” (ii), care sunt efectele economice ale acestor politici (iii).
  • verificarea ipotezei dacă există elemente de clientelism politic în modul prin care au fost selectate comunitățile care au beneficiat de finanțare în cadrul programului ”Drumuri Bune pentru Moldova”. Analizăm două aspecte ale clientelismului politic – afilierea politică a autorităților locale din localități și raioane, dar și intenția de a prioritiza anumite regiuni și localități cu scopul fidelizării alegătorilor în ajunul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. Ambele aspecte sunt cu atât mai importante în vederea desfășurării următoarelor alegeri în baza noului sistemului electoral mixt. Or, geometria electorală în cazul noului sistem electoral este cu mult mai importantă decât în cazul sistemului proporțional pe baza circumscripției naționale unitare. Am inclus în analiză 4 circumscripții: 22, 34, 35, 37.

Legat de prima parte a analizei, Proiectul ”Drumuri Bune pentru Moldova” este nociv din cel puțin cinci puncte de vedere:

  1. Distragerea mijloacelor din Fondul Rutier subminează sustenabilitatea infrastructurii drumurilor, mai ales ținând cont de arieratele acumulate în anii 2015-2017.
  2. Antrenarea atotcuprinzătoare a resurselor Administrației de Stat a Drumurilor și a antreprenorilor autohtoni compromite desfășurarea proiectului de îmbunătățire a drumurilor locale, finanțat de Banca Mondială, dar și a proiectelor de reabilitare a drumurilor naționale.
  3. Desfășurarea lucrărilor de reparație a drumurilor fără proiecte, fără studii de fezabilitate, fără îmbunătățirea infrastructurii pietonale prezintă o utilitate redusă pentru societate, respectiv o alocare nerațională a resurselor bugetare.
  4. Termenii restrânși de desfășurare a lucrărilor și multiplele semnalizări privind calitatea lor lasă multe dubii privind durabilitatea investițiilor.
  5. Alocarea populistă și discreționară a resurselor în an preelectoral este susceptibilă de a fi o tentativă de corupere a electoratului.

Legat de a doua ipoteză: 

  • Din analiza celor 4 circumscripții vecine, deducem o tendință evidentă – concentrarea unei părți importante de finanțare în anumite localități. La circa 20% dintre alegători revine de fiecare dată 35-50% din finanțare. O altă tendință depistată este subfinanțarea vădită (față de medie) a localităților cu votanți tradițional favorabili opoziției.
  • Este clar că repartizarea de fonduri s-a făcut în baza unor algortimi clari – s-a oferit prioritate raioanelor și circumscripțiilor cu șanse mai bune de succes electoral pentru exponenții partidului de guvenrnare. În doar 27 circumscripții, guvernarea a concentrat peste 90% din cheltuieli. Scopul pare a fi cel de a fideliza anumite circumscripții.
  • Nu putem concluziona o anumită legătură între afilierea politică a conducerii de raion sau mărimea acestuia cu volumul de bani alocați.
  • Am evidențiat concentrarea atât de puternică a resurselor pe anumite localități poate să denote o anumită strategie electorală, foarte eficientă în sistemul electoral nou
  • Vedem discrepanțe substanțiale în alocările pentru localitățile pe interiorul unui singur raion. Discrepanțele nu sunt, cu siguranță, cauzate de apartenența politică a primarilor, mai curând pare a fi pe baza preferințelor electorale din acele localități

 

Share This