Acest material a fost realizat în cadrul proiectului “Drumuri bune pentru Chișinău”, finanţat de Uniunea Europeană și Guvernul Estoniei prin programul „Facilitarea acţiunilor regionale a societăţii civile din vecinătate”, gestionat de Asociaţia de Politici pentru o Societate Deschisă (PASOS) şi cofinanţat de Ambasada Olandei în proiectul „Consolidarea statului de drept şi democratic: contribuţia societăţii civile” prin ”Programul Fondului de responsabilitate”.  Opiniile exprimate la eveniment nu reflectă în mod necesar poziţia finanţatorilor.

 

Mun. Chișinău trebuie să devină o capitală guvernată de politici și omeni provresivi. Limitarea la politicile învechite de gestionare a orașului, vor conduce și mai mult la îmbătrânirea rapidă a acestuia în cadrul regional. Transformarea necesită timp însă comunitățile trebuie mobilizate și cointeresate prin implicarea în guvernarea municipiului, ori acesta poate rămâne ancorat în continuare de grupuri de interes, fie politice sau economice. Înțelegem că, administrația Primăriei nu utilizează pe deplin toate instrumentele financiare disponibile pentru atragerea capitalului privat și a resurselor pieței de capital în realizarea programelor de proiecte de infrastructură publică capabile să asigure transformarea într-un Smart City. Poziționarea în calitate de partener de dezvoltareeste crucială.

Realizarea proiectele de infrastructură publică în interes politic trebuie stopat și reorientată în interesul comunității, ori altfel, mun. Chișinău riscă să nu recapete încrederea cetățenilor, investitorilor locali și internaționali, factor de îngrijorare pentru instituțiile diplomatice internaționale din Republica Moldova (purtători de mesaje strategice către mediul economic al țărilor pe care le reprezintă), unele cu statut de donatori pentru dezvoltare. Apelarea la aceste fonduri are nevoie să ia o altă configurare mai inteligentă din punct de vedere al modelării financiare a proiectelor înaintate spre finanțare. La fel, diversificarea instrumentelor de realizare a programei publice și atragere a capitalului financiar în sensul finanțării deficitului investițional, este o necesitate care trebuie înțeleasă cât de curând posibil și implementată în baza tehnicilor blockchain economic și financiar pentru proiectele investitionale și modelare financiară a acestora.

Limitarea la utilizarea achizițiilor tradiționale, în condițiile actuale macro-economice și sociale ale Republicii Moldova, poate conduce la rezultate statice de lungă durată în care oamenii nu se vor mai regăsi în comoditatea traiului urban, factor ce va avea un impact social suficient de puternic ca să alimenteze nemulțumirile comunităților.

Lipsa transparenței gestionării banilor publici, limitarea comunităților la informațiile de interes public, limitarea comunităților în a guverna municipiul împreună cu administrația primăriei este o activitate ce trebuie uitată, astfel ca noile generații de funcționari publici să poată gândi progresiv și nicidecum în baza vechilor practici neeficiente și defectuoase.

Reieșind din rezultatele analizei efectuate, recomandăm Primăriei mun. Chișinău de a forma și dezvolta echipe de profesioniști în managementul și finanțarea proiectelor de infrastructură publică care vor prelua gestionarea acestora. La fel, crearea unei unități înalt specializate în managementul proiectelor este recomandată pentru a prelua funcția de planificare și coordonare a implementării programelor municipale de dezvoltare a infrastructurii publice.

Guvernarea participativă, mobilizarea societății în asigurarea dezvoltării municipiului trebuie realizată.

Share This