Este imposibil să ne imaginăm un oraș în care nimic nu se mișcă. Necesitatea de deplasare este unul dintre principalele motoare ale vieții urbane. O mare parte din resursele, eforturile și infrastructura oricărui oraș vin să asigure această necesitate.

Drumuri, căi ferate, poduri, canale, tuneluri, pasaje, intersecții, piste, parcări, semafoare, stații, automobile, tramvaiuri, metro, biciclete și chiar oamenii care merg pe jos sunt elemente ale sistemului de transport urban. Și cu cât orașele sunt mai mari și mai importante, cu atât aceste elemente sunt mai multe, cu atât mai complexe sunt sistemele și metodele de organizare ale deplasării în oraș.

Dezvoltarea și extinderea orașelor moderne a determinat și creșterea necesității pentru procese de planificare mai sustenabile și mai integrate, care ar face față complexității mobilității urbane.

Mobilitatea este unul dintre principalele elemente ale unui oraș modern. Fiecare om urmărește să ajungă dintr-un loc în altul cât mai rapid, mai confortabil și mai ieftin. Timpul, nivelul de confort și costurile de deplasare sunt criterii după care noi decidem dacă un oraș e confortabil sau nu.

Nimănui nu-i place să piardă timp și combustibil în ambuteiaje, să se îmbulzească în transportul public sau să meargă prin glod și gropi în asfalt. Din acest motiv, fără un sistem de transport bine organizat și eficient administrat, niciun oraș nu își poate asigura o dezvoltare durabilă.

Cu toate acestea, în multe zone urbane, creșterea cererii de mobilitate urbană a creat o situație care nu este durabilă: congestionarea severă, calitatea scăzută a aerului, emisiile sonore și emisiile ridicate de CO2. Congestia urbană pune în pericol obiectivele UE privind un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor.

 Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă

Așa cum autoritățile locale tind să adopte moduri de transport mai puțin poluante și mai sustenabile energetic, practicile vechi de planificare a sistemelor de transport sunt înlocuite cu noi abordări ale planificării mobilității urbane.

În acest sens, Comisia Europeană a aprobat în 2013 Pachetul de Mobilitate Urbană (Urban Mobility Package), un set de măsuri de sprijin în domeniul dezvoltării transportului urban sustenabil care prevede:

  • Schimbul de experiență, promovarea bunelor practici și încurajarea cooperării între orașe
  • Acordarea unui suport financiar specific
  • Focusarea cercetării și inovațiilor asupra soluțiilor pentru provocările privind mobilitatea urbană
  • Implicarea statelor membre și consolidarea cooperării internaționale.

Documentul este completat de o anexă care stabilește crearea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (Sustainable Urban Mobility Plans) pentru asigurarea dezvoltării transportului urban sustenabil.

Conform acestui document, un plan de mobilitate urbană durabilă are ca obiectiv central îmbunătățirea accesibilității zonelor urbane și asigurarea mobilității și transportului de înaltă calitate și durabilă către, prin și în interiorul zonei urbane.

În realizarea acestui obiectiv, un plan de mobilitate urbană durabilă urmărește să contribuie la dezvoltarea unui sistem de transport urban care:

  1. Este accesibil și satisface nevoile de bază ale mobilității tuturor utilizatorilor;
  2. Echilibrează și răspunde diverselor cereri de mobilitate și servicii de transport cetățeni, întreprinderi și industrie;
  3. Ghidează o dezvoltare echilibrată și o mai bună integrare a diferitelor moduri de transport;
  4. Respectă cerințele durabilității, echilibrarea nevoii de viabilitate economică, echitatea socială, sănătatea și calitatea mediului;
  5. Optimizează eficiența și rentabilitatea;
  6. Utilizează mai bine spațiul urban și infrastructura și serviciile de transport existente;
  7. Îmbunătățește atractivitatea mediului urban, a calității vieții și a sănătății locuitorilor;
  8. Îmbunătățește siguranța și eficiența traficului;
  9. Reduce poluarea atmosferică și fonică, emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de energie;
  10. Contribuie la o performanță generală mai bună a rețelei transeuropene de transport și a sistemului european de transport în ansamblul său.

Ce este un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD)?

Un plan de mobilitate urbană durabilă este un plan strategic conceput pentru a satisface nevoia de mobilitate a oamenilor şi companiilor în oraşe şi în împrejurimile acestora, pentru a avea o mai bună calitate a vieţii. Acesta se bazează pe practicile existente de planificare şi ia în considerare principiile de integrare, participare şi evaluare.

Un plan de mobilitate urbană durabilă urmăreşte să creeze un sistem de transport urban prin abordarea – minim – a următoarelor obiective:

  • Asigură că tuturor cetăţenilor li se oferă opţiuni de transport care permit accesul la destinaţii şi servicii esenţiale;
  • Îmbunătăţește siguranţa şi securitatea deplasării în oraș;
  • Reduce poluarea sonoră şi a aerului, emisiile de gaze de seră şi consumul de energie;
  • Îmbunătăţeşte eficienţa şi rentabilitatea transportului de pasageri şi mărfuri;
  • Contribuie la creşterea atractivităţii şi calităţii mediului urban şi a designului urban în beneficiul cetăţenilor, economiei şi societăţii în general.

Un plan de mobilitate urbană durabilă abordează mai eficient problemele legate de transportul din zonele urbane. Pornind de la practicile existente şi cadrele de reglementare, caracteristicile de bază ale unui plan de mobilitate urbană durabilă sunt:

  • O viziune pe termen lung și un plan de implementare clar – o viziune pe termen lung asupra transportului și asupra dezvoltării mobilității dintr-o aglomerare urbană, care acoperă toate tipurile și modurile de transport, inclusiv cele publice și cele private, cele de pasageri și cele de mărfuri, cele motorizate și cele nemotorizate, cele în mișcare și cele parcate;
  • O abordare participativă – se concentrează pe oameni și urmărește o abordare transparentă și participativă, care aduce cetățenii și celelalte părți interesate împreună;
  • Dezvoltarea echilibrată și integrată a tuturor modurilor de transport – transport public, transport non-motorizat (mersul pe jos și cu bicicleta), intermodalitate, siguranță rutieră urbană, transport rutier în mișcare și în staționare, logistică urbană, management al mobilității și sisteme inteligente de transport (ITS).;
  • Integrarea pe orizontală și verticală – o abordare integrată cu un nivel ridicat de cooperare și consultare între diferitele niveluri ale autorităților guvernamentale și cu alte autorități relevante;
  • Evaluarea performanțelor actuale și viitoare – se bazează pe o evaluare amănunțită a performanței actuale și viitoare a sistemului de transport urban;
  • Monitorizare, revizuire și raportare periodică – progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor planului și gradul de îndeplinire a acestor obiective sunt evaluate în mod regulat pe baza sistemului de indicatori;
  • Luarea în considerare a costurilor externe pentru toate modurile de transport – considerarea costurilor și beneficiilor sociale mai largi, în toate sectoarele, pentru o completă informare cu impact asupra alegerii acțiunilor.

Printre orașele care au elaborat și au implementat cu succes un Plan de Mobilitate Urbană se enumeră Barcelona, Viena, Budapesta, Ljubljana, Madrid și multe alte orașe atât din cadrul UE, cât și din alte regiuni ale lumii.

Cum se elaborează un PMUD?

Pentru realizarea obiectivelor propuse în domeniul mobilității urbane, Comisia Europeană a creat Platforma Europeană pentru Planurile Sustenabile de Mobilitate Urbană (European Platform on Sustainable Urban Mobility Plans – Eltis) care se ocupă de promovarea tranziției orașelor europene către o mobilitate urbană sustenabilă.

Această structură a creat un Ghid de Dezvoltare și Implementare a Planurilor de Mobilitate Urbană, un instrument care vine să ajute autoritățile locale să elaboreze și să implementeze corect un Plan de Mobilitate Urbană eficient. Ghidul este disponibil și în limba română.

Principiile și recomandările din acest ghid au la bază analiza datelor, practicilor și recomandărilor autorităților locale, activiștilor sociali și experților din 31 de țări europene.

În linii generale, elaborarea unui PMUD conține 10 pași:

  1. Stabilirea potențialului
  2. Definirea procesului de elaborare și domeniului de aplicare a planului
  3. Analiza situației mobilității și elaborarea scenariilor
  4. Dezvoltarea unei viziuni comune
  5. Stabilirea priorităților și obiectivelor măsurabile
  6. Elaborarea pachetelor eficiente de măsuri
  7. Stabilirea responsabilităților clare și alocarea bugetelor
  8. Organizarea monitorizării și evaluarea
  9. Adoptarea planului de mobilitate urbană
  10. Asigurarea managementului și comunicării adecvate pentru implementarea planului

Cu toate acestea, principiile directoare au nevoie de interpretare în contextul local, ceea ce poate conduce la abordări care sunt oarecum diferite de cele descrise în acest document. Principiile directoare nu oferă îndrumare tehnică detaliată, dar ele se focusează pe procesul de elaborare și implementare a unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă.

 

”Concepția” de Chișinău

Datorită faptului că orașul Chișinău este centrul administrativ, economic, financiar, cultural și politic al Republicii Moldova, Municipiul Chișinău este supus unor provocări majore în domeniul mobilității urbane.

Atractivitatea mediului de viață urban și extinderea constantă a fondului locativ determină creșterea constantă a numărului de locuitori și de vizitatori ai orașului. Drept rezultat, sistemul municipal de transport este supus unei presiuni în creștere.

În consecință, orașul Chișinău este tot mai afectat de probleme precum suprasolicitarea rețelelor și infrastructurii stradale, ambuteiaje, parcări neautorizate pe trotuare și pe spații verzi, dar și creșterea nivelului de poluare a mediului.

Pentru a îmbunătăți situația în domeniu, autoritățile municipale au decis elaborarea unui nou document de planificare a sistemului de transport în oraș.

În noiembrie 2017, Direcția Generală Arhitectură și Urbanism a Primăriei Chișinău a prezentat Caietul de sarcini pentru elaborarea documentului denumit „Concepţia de dezvoltare durabilă a infrastructurii transporturilor pentru teritoriul municipiului Chişinău”.

Acest caiet de sarcini a fost oferit spre consultare publică, în vederea iniţierii procesului de licitaţie publică. Cu alte cuvinte, prin acest caiet, Primăria a anunțat că vrea să găsească pe cineva care să elaboreze așa-numita ”Concepţie de dezvoltare durabilă a infrastructurii transporturilor pentru teritoriul municipiului Chişinău”. Adică să presteze servicii de cercetare și consultanță, contra plată.

În aceeași lună, la 23 noiembrie 2017, Direcția Generală Arhitectură și Urbanism organizează o rundă dezbateri publice care pot fi urmărite aici. În aceste dezbateri, Arhitectul-șef al Chișinăului Sergiu Borozan prezintă același caiet de sarcini și totul se limitează la un schimb de opinii asupra situației transportului în oraș.

Însă la minutul 0:29 al înregistrării, putem vedea cum arhitectul Andrei Vatamaniuc întreabă de ce Direcția Arhitectură nu inițiază elaborarea unui Plan de Mobilitate Urbană, conform recomandărilor și practicilor europene. Însă funcționarii evită să răspundă la întrebare și continuă dezbaterea caietului de sarcini.

 Concepție sau Plan de Mobilitate?

Trebuie să fie clar de la început că transportul şi mobilitatea urbană nu reprezintă un scop în sine, ci trebuie să contribuie la obiective mai înalte, precum calitatea vieţii şi bunăstarea cetăţenilor. Acesta trebuie să fie punctul de plecare pentru dezvoltarea unui plan de mobilitate urbană durabilă.

La prima vedere s-ar părea că nu există mare diferență între Concepția propusă de municipalitate și un Plan de Mobilitate. Ambele urmăresc ameliorarea situației în transportul urban. Însă la o analiză mai aprofundată putem observa o serie de deosebiri esențiale.

În primul rând trebuie să clarificăm ce presupune așa-numita Concepție. Caietul de sarcini publicat abundă în formulări cețoase și superficiale, lasă foarte mult loc de interpretare și este departe de a corespunde rigorilor unui document de licitație. Iată doar un citat din document:

” Aprecierea factorilor care influențează în prezent la problema traficului, aprecierea direcțiilor principale de dezvoltare a infrastructurii drumurilor, a măsurilor ce urmează a fi interpuse pentru ameliorarea și îmbunătățirea situației create în prezent, inclusiv pentru o perioadă lungă de timp.”

Cu toate acestea, acest document se vrea a fi un set de cerințe care vor sta la baza elaborării unui document strategic de politici publice pentru perioada 2018-2042.

”Concepția dezvoltării infrastructurii transporturilor pentru municipiul Chișinău, perioada 2018 – 2042, prezintă un document strategic și un instrument de politică de dezvoltare, având ca scop îmbunătățirea accesibilității și buna integrare a diferitor moduri de mobilitate și transport.”

În același timp, sub formă de notă, documentul prevede că  această Concepție ”trebuie să prezinte o bază a întemeierii și necesității de a moderniza și modifica principiile generale ale Schemei Complexe a Transportului și a compartimentului de transport din PUG actual cu introducerea strategiilor, planurilor și programelor de dezvoltare a tramei stradale și tuturor tipurilor de transport din municipiu.”

Cu alte cuvinte, Primăria scoate la licitație elaborarea unui document strategic de politici publice. E o practică normală atunci când autoritățile locale nu dispun de suficientă expertiză și capacitate de a elabora un astfel de document.

Partea bizară a acestei situații însă este că acest caiet de sarcini prevede deja care va fi structura în detaliu a acestei Concepții (cap. VIII). Adică noi nu știm cum să elaborăm un astfel de document și de asta o să plătim pe cineva să o facă, însă noi știm deja care va fi structura documentului și ce vor prevedea piesele desenate (pag 6-8 a caietului de sarcini).

În această situație apar două întrebări:

  1. Care este sensul identificării unei structuri terțe care să fie plătită pentru elaborarea unei Concepții de dezvoltare a transportului, dacă există practica europeană de elaborare a Planurilor de Mobilitate Urbană de către structurile locale responsabile de domeniu? De ce Direcția Arhitectură și Direcția de Transport nu ar elabora acest Plan de Mobilitate, cu ajutorul Ghidului elaborat de Eltis și disponibil în limba română?
  2. Dacă Chișinăul își propune să devină o capitală europeană, iar Republica Moldova este în proces de adaptare a legislației la normele și practicile europene, de ce în planificarea sistemului de transport urban nu se adoptă instrumentul propus de UE (Plan de Mobilitate) ci se folosesc instrumentele sovietice de planificare? Pentru că este evident că această Concepție a dezvoltării infrastructurii transporturilor nu este decât o calchiere din rusă (Концепция Развития Транспортной Инфраструктуры).

Deși  s-ar părea că nu e nici o diferență, iată doar principalele deosebiri între un Plan de Mobilitate Urbană  și o Concepție de dezvoltare a transportului.

Planificare tradiţională a transportului Planificarea mobilităţii urbane durabile
Axată pe trafic Centrată pe oameni
Obiective primare: Capacitatea şi viteza fluxului de trafic Obiective primare: Accesibilitate şi calitatea vieţii precum şi durabilitate, viabilitate economică, echitate socială sănătate şi calitatea mediului
Axat modal Dezvoltare echilibrată a tuturor modalităţilor de transport relevante şi schimbare spre modalităţi de transport mai curate şi mai durabile
Axare pe infrastructură Set integrat de acţiuni pentru obţinerea unor soluţii rentabile
Document de planificare sectorială Document de planificare sectorială care este conform şi complementar cu domeniile de politici asociate (precum utilizarea terenurilor şi planificare spaţială) servicii sociale; sănătate; aplicare şi control etc.
Plan de livrare pe termen scurt şi mediu Plan de livrare pe teren scurt şi mediu ca parte a unei viziuni şi strategii pe termen lung
Referitor la o zonă administrativă Referitor la o zonă funcţională bazată pe tipare de transport la locul de muncă
Domeniul inginerilor de trafic Echipe de planificare interdisciplinare
Planificare realizată de către experţi Planificare cu implicarea părţilor interesate prin utilizarea unei abordări transparente şi participative
Evaluare de impact limitat Monitorizare şi evaluare regulată a impacturilor pentru a informa un proces structurat de învăţare şi îmbunătăţire

Tabelul 1: Deosebiri dintre planificarea tradițională a transportului și procesul de planificare al PMUD. Sursa: eltis.org.

Dacă analizăm atent prevederile caietului de sarcini publicat de Direcția Arhitectură, putem observa că viitoarea Concepție a dezvoltării transportului are mai multe caracteristici ale planificării tradiționale a transportului:

  • Este axată pe trafic, infrastructură și planificare a transportului
  • Este elaborată strict de către și pentru specialiști în arhitectură și ingineri de trafic
  • Evită consultarea publică și implicarea altor părți interesate (societate civilă, locuitorii orașului)

Concluzii și recomandări

Reieșind din prevederile caietului de sarcini publicat de municipalitate, putem concluziona că Primăria Chișinău promovează folosirea vechilor instrumente de planificare urbană în detrimentul abordăirilor moderne, recomandate de UE.

Ne dorința autorităților de a elabora un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă și insistența lor de a recicla un instrument învechit de planificare urbană poate sugera câteva lucruri:

  1. Primăria Chișinău nu are suficientă expertiză și resurse umane adecvate pentru a prelua și adapta practicile și normele de planificare europene.
  2. Prin lansarea acestui caiet de sarcini, Direcția Arhitectură și Urbanism a Primăriei Chișinău ar putea repeta situația cu concesionarea proiectelor de dezvoltare urbană către Chișinăuproiect – Institutul Municipal de Proiectări, care este o structură depășită de timp, cu resurse umane slab calificate și cu o lipsă totală de adaptare la noile realități de dezvoltare urbană.

Această structură și-a demonstrat capacitățile în proiectul de renovare a străzilor Vasile Alecsandri, Constantin Negruzzi și bul. Ștefan cel Mare și Sfânt, elaborând niște proiecte de renovare absolut depășite de timp și chiar cu încălcări are normelor de construcții ale Republicii Moldova.

În anul 2016 Primăria Chișinău a avut tentativa de a oferi către Chișinăuproiect elaborarea unui nou Plan Urbanistic General al municipiului Chișinău, fără a organiza un concurs public și fără a implica comunitatea la elaborarea acestuia. Acest institut deja elaborase un nou PUG și era gata să îl prezinte Consiliului Municipal spre aprobare. Dar după protestul larg al comunității și criticile masive din partea mediului de experți, proiectul a fost suspendat. Noua ”Concepție de transport” ar putea fi o altă tentativă a municipalității de a modifica PUG-ul, evitând procedurile prevăzute de lege.

  1. Elaborarea unei Concepții de dezvoltare a transportului în locul unui Plan de Mobilitate Urbană este o soluție a Direcției Arhitectură, care permite evitarea soluționării problemelor conexe de dezvoltare urbană, care influențează major sistemul de transport urban: lipsa unui Plan Urbanistic General, reglementarea utilizării terenurilor şi planificarea spaţială, construcțiile semilegale, lipsa parcărilor subterane și supraetajate, subdezvoltarea transportului public.

Reieșind din cele expuse mai sus, putem veni cu următoarele recomandări:

  1. Anularea caietului de sarcini privind ”Concepţia de dezvoltare durabilă a infrastructurii transporturilor pentru teritoriul municipiului Chişinău” și respingerea acestui document în CMC.
  2. Inițierea unui proces de elaborare a unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă a municipiului Chișinău, conform prevederilor Eltis și recomandărilor Comisiei Europene.
  3. Crearea unui grup interdepartamental de lucru pentru elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, alcătuit din reprezentanții Direcției Arhitectură și Urbanism, Direcției Transport și Căi de Comunicație, Direcției Locativ-Comunale, experți independenți și membrii societății civile.
  4. Organizarea unui concurs transparent de identificare a unei organizații de cercetare și proiectare cu experiență de lucru în orașe europene, pentru oferirea serviciilor de consultare și proiectare în cadrul elaborării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă.

Elaborarea şi implementarea unui plan de mobilitate urbană durabilă este un proces complex și nu poate fi limitat la elaborarea unor scheme și planșe care să arate frumos pe perete, dar să nu reflecte realitatea, așa cum este actualul PUG al Chișinăului.

Deşi un plan de mobilitate urbană durabilă pleacă de la practicile de planificare existente, aceste practici ar putea avea nevoie de revizuire şi optimizare. S-ar putea să fie necesară şi abordarea unor sarcini noi şi de a se lucra dincolo de limite. Spre exemplu, s-ar putea constata necesitatea reproiectării străzilor din centrul orașului, pentru organizarea parcărilor în paralel cu fluxul de trafic. Sau ar putea apărea necesitatea reducerii benzilor dedicate automobilelor pe anumite străzi, pentru a face loc pistelor pentru biciclete sau liniilor dedicate pentru sistemul de Bus Rapid.

Un Plan de Mobilitate Urbană este mult mai mult decât o schemă a transporturilor. Este un document fundamental de organizare a dezvoltării urbane pe termen lung, o viziune care răspunde la întrebarea ”Cum va arăta și va funcționa orașul nostru peste cincizeci (sau o sută) de ani?”. Și ar fi păcat dacă Primăria Chișinău ar eșua în elaborarea unui document atât de important pentru oraș.

 

Studiu realizat de Victor Chironda, specialist în dezvoltare urbană

Share This